7 definiții pentru belgi

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BELGI s. m. pl. Uniune de triburi celtice populând, în Antichitate, teritoriul dintre Sena și Rin, supuse de romani în sec. I î. H. – Din fr. Belges.

belgi smp [At: DEX2 / E: fr Belges] Uniune de triburi celtice care trăia, în Antichitate, între Sena și Rin, supuse de romani în sec. I a. C.

belgi s.m. pl. Uniune de triburi celtice și germanice care au populat, în antichitate, teritoriul dintre Sena și Rin, fiind supuse de romani în sec. 1 î.Hr. • /<fr. Belges.

BELGI s. m. pl. Uniune de triburi celtice populând, în antichitate, teritoriul dintre Sena și Rin, care au fost supuse de romani în sec. I a. Cr. – Din fr. Belges.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

belgi (populație antică) s. m. pl.

belgi (populație antică) s. m. pl.

Intrare: belgi
substantiv masculin (M98)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • belgi
  • belgii
genitiv-dativ singular
plural
  • belgi
  • belgilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

belgi, belgisubstantiv masculin plural

  • 1. Uniune de triburi celtice populând, în Antichitate, teritoriul dintre Sena și Rin, supuse de romani în secolul I î.e.n. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.