9 definiții pentru brănaci

Explicative DEX

BRÂNACI, brânace, s. n. (Reg.) Cingătoare. – Brână + suf. -aci.

BRÂNACI, brânace, s. n. (Reg.) Cingătoare. – Brână + suf. -aci.

brînaci s.n. (reg.) Cingătoare. • pl. -ce. /brînă + -aci.

BRÎNACI, brînace, s. n. Cingătoare. Brînaciului drumu-i da Și din gură-așa-mi zicea Alei, mîndră, mîndră mea, Sai de-mi sumete brînaciul, Că-mi răpune Lotrean capul. PĂSCULESCU, L. P. 286.

BRÎNACI, brînace, s. n. (Reg.) Cingătoare. – Din brînă + suf. -aci.

Ortografice DOOM

!brănaci (reg.) s. n., pl. brănace

brânaci (reg.) s. n., pl. brânace

brânaci s. n., pl. brânace

Sinonime

BRÂNACI s. v. brâu, cingătoare.

brînaci s. v. BRÎU. CINGĂTOARE.

Intrare: brănaci
substantiv neutru (N58)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brănaci
  • brănaciul
plural
  • brănace
  • brănacele
genitiv-dativ singular
  • brănaci
  • brănaciului
plural
  • brănace
  • brănacelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N58)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brânaci
  • brânaciul
  • brânaciu‑
plural
  • brânace
  • brânacele
genitiv-dativ singular
  • brânaci
  • brânaciului
plural
  • brânace
  • brânacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brănaci, brănacesubstantiv neutru

  • 1. regional Brâu, cingătoare. DEX '09 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM
    • format_quote Brînaciului drumu-i da Și din gură-așa-mi zicea: Alei, mîndră, mîndră mea, Sai de-mi sumete brînaciul, Că-mi răpune Lotrean capul. PĂSCULESCU, L. P. 286. DLRLC
etimologie:
  • Brână + -aci. DEX '09 DEXI DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.