13 definiții pentru bușmachiu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUȘMACHIU, bușmachii, s. m. (Înv. și reg.) Pantof de casă; papuc1. – Din rus., ucr. bašmak.

BUȘMACHIU, bușmachii, s. m. (Înv. și reg.) Pantof de casă; papuc1. – Din rus., ucr. bašmak.

bușmachiu sm [At: TDRG / V: busm~ / Pl: ~ii / E: rs башмак] (Reg) Încălțăminte asemănătoare cu pantoful, fără toc.

bușmachiu s.m. (înv., reg.; mai ales la pl.) Pantof fără călcîi (care se poartă în casă); papuc. Mi-a făgăduit rochie de nurcă și bușmachii (ALECS.). • pl. -ii. /<rus., ucr. башмак.

BUȘMACHIU, bușmachii, s. m. (Mold., învechit, mai ales la pl.) Pantofi fără călcîi (de purtat în casă); papuci. Îmi vine să zvîrl pe fereastră cuca și bușmachiii, așa de tare mă mir. SADOVEANU, D. P. 49. Își punea bușmachiii de iuft, pe care nu-i încălța de patru ori pe an. VLAHUȚĂ, N. 9. Mi-o făgăduit rochie de nurcă și bușmachii. ALECSANDRI, T. 1153.

BUȘMACHIU, bușmachii, s. m. (Înv. și reg.) Pantof de casă; papuc. – Rus, ucr. bašmak.

bușmachi m. pl. Mold. papuci femeiești: bușmachi de iuft CR. [Rus. BAȘMAKŬ].

bașmachíu și bușmachiu m. (rus. [rut. pol.] bašmák și pašmák, pl. -akí, d. turc. bašmak și pašmak, de unde și rom. maĭ vechĭ pașmac). Est. Pl. Pantofi fără toc (de umblat prin casă). V. imineĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bușmachiu (înv., reg.) s. m., art. bușmachiul; pl. bușmachii, art. bușmachiii (desp. -chi-ii)

bușmachiu (înv., reg.) s. m., art. bușmachiul; pl. bușmachii, art. bușmachiii (-chi-ii)

bușmachiu s. m., art. bușmachiul; pl. bușmachii, art. bușmachiii

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bușmachi (-i),s. m. – Pantof. Rus. bašmak. În Mold.

Intrare: bușmachiu
bușmachiu substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bușmachiu
  • bușmachiul
  • bușmachiu‑
plural
  • bușmachii
  • bușmachiii
genitiv-dativ singular
  • bușmachiu
  • bușmachiului
plural
  • bușmachii
  • bușmachiilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bușmachi
  • bușmachiul
  • bușmachiu‑
plural
  • bușmachi
  • bușmachii
genitiv-dativ singular
  • bușmachi
  • bușmachiului
plural
  • bușmachi
  • bușmachilor
vocativ singular
plural
busmachin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bușmachiu, bușmachiisubstantiv masculin

  • 1. învechit regional Pantof de casă; papuc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: papuc
    • format_quote Îmi vine să zvîrl pe fereastră cuca și bușmachiii, așa de tare mă mir. SADOVEANU, D. P. 49. DLRLC
    • format_quote Își punea bușmachiii de iuft, pe care nu-i încălța de patru ori pe an. VLAHUȚĂ, N. 9. DLRLC
    • format_quote Mi-o făgăduit rochie de nurcă și bușmachii. ALECSANDRI, T. 1153. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.