BĂLTOS, -OASĂ, băltoși, -oase, adj. Plin de bălți; p ext. mlăștinos, mocirlos. – Baltă + suf. os.

băltos, ~oasă a [At: PANN, P. V. II, 119/3/ Pl: ~oși, ~oase / E: baltă + -os] 1 (D. locuri) Plin de bălți (1). 2 (D. râuri) Care formează bălți (1) în urma deselor revărsări. 3 (Rar; d. plante) De baltă (1).

băltós, -oásă adj. 1 (despre terenuri, locuri etc.) Care este plin de bălți; ext. care este mlăștinos, mocirlos. 2 (despre rîuri) Care formează bălți în urma deselor revărsări. • pl. -oși, -oase. /baltă + -os.

BĂLTOS adj. Plin de bălți, acoperit de bălți: între partea băltoasă și partea mai ridicată despre miază-noapte, în mijlocul văii, stă hanul (CAR.) [baltă].

BĂLTOS, -OASĂ, băltoși, -oase, adj. Plin de bălți; p. ext. mlăștinos, mocirlos. – Baltă + suf. -os.

BĂLTOS, -OASĂ, băltoși, -oase, adj. (Despre locuri) Plin de bălți, acoperit de multe bălți; mocirlos, mlăștinos. [Balaurii] se așază cu locul în ziduri sparte și părăsite... prin locuri băltoase, cu deosăbire în fîntîni și lacuri rare. SBIERA, F. 316. Avea... o fîșioară [de loc]... băltoasă, Glodoroasă și ghimpoasă. PANN, P. V. II 119.

BĂLTOS, -OASĂ, băltoși, -oase, adj. Plin de bălți; p. ext. mlăștinos, mocirlos. – Din baltă + suf. -os.

BĂLTOS ~oasă (~oși, ~ oase) (despre terenuri) Care este acoperit cu (multe) bălți; mlăștinos. /baltă + suf. ~os

băltos a. acoperit de bălți: loc băltos.

băltós, -oásă adj. Plin de bălți, palustru: locurĭ băltoase.

băltos adj. m., pl. băltoși; f. băltoasă, pl. băltoase

băltos adj. m., pl. băltoși; f. băltoasă, pl. băltoase

băltos adj. m., pl. băltoși; f. sg. băltoasă, pl. băltoase

BĂLTOS adj. v. mlăștinos, mocirlos, smârcos.

băltos adj. v. MLĂȘTINOS. MOCIRLOS. SMÎRCOS.