13 definiții pentru băltău

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂLTĂU, băltaie, s. n. (Reg.) Băltoi. – Baltă + suf. -ău.

BĂLTĂU, băltaie, s. n. (Reg.) Băltoi. – Baltă + suf. -ău.

băltău sn [At: CREANGĂ, GL. / Pl: ~taie / E: baltă + -ău] (Reg) 1-2 Băltoi (1-2).

BĂLTĂU (pl. -tae) sn. 1 Baltă mică, îngrămădire de apă formată de ploaie sau de scurgerile izvoarelor: se adună, din șipotele ce izvorăsc de subdealuri, niște băltae adînci (CAR.) 2 Îngrămădire de apă sau de alt lichid vărsat pe jos pe o mare întindere: cînd ajunse la locul de luptă, văzu un ~ de sînge (ISP).

BĂLTĂU, băltaie, s. n. (Rar) Augmentativ al lui baltă. Cînd ajunse la locul de luptă, văzu un băltău de sînge. ISPIRESCU, L. 134.

BĂLTĂU, băltaie, s. n. Băltoi. – Din baltă + suf. -ău.

băltău n. baltă mare: văzu un băltău de sânge ISP.

băltăŭ n. pl. ăĭe. Munt. Rar. Băltoagă.

băltáu s.n. (reg.) Baltă mare. • pl. -aie. /baltă + -ău.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

băltău (reg.) s. n., art. băltăul; pl. băltaie

băltău (reg.) s. n., art. băltăul; pl. băltaie

băltău s. n., art. băltăul; pl. băltaie

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂLTĂU s. băltoi. (O baltă mare se numește ~.)

BĂLTĂU s. băltoi. (O baltă mare se numește ~.)

Intrare: băltău
substantiv neutru (N46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băltău
  • băltăul
  • băltău‑
plural
  • băltaie
  • băltaiele
genitiv-dativ singular
  • băltău
  • băltăului
plural
  • băltaie
  • băltaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băltău, băltaiesubstantiv neutru

  • 1. regional Augmentativ al lui baltă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: băltoi
    • format_quote Cînd ajunse la locul de luptă, văzu un băltău de sînge. ISPIRESCU, L. 134. DLRLC
etimologie:
  • Baltă + sufix -ău. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.