7 definiții pentru bătucă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bătu2 sf [At: ALRM I /I h. 187 / Pl: ~uce / E: ns cf bate] (Reg) 1 Bășică la degetele picioarelor. 2 Bătătură în talpă Si: (reg) bătucătură, bătucel2 (2), bătucitură.

bătu1 sf [At: LB / Pl: ~uci / E: nct] 1 Pipotă. 2 (Pex) Stomac.

BĂTU (pl. -ci) sf. Bucov. 1 🐦 Rînză de pasăre, pipotă (BUD.) 2 Pr. ext. Stomacul omului [comp. alb. btikă „pîntece; mațe”].

bătúcă (Trans.) și -úgă (Mold.), f. pl. ĭ (cp. cu alb. btikă, pîntece, mațe). Rînză, stomah.

BĂTU sf. Mold. (RV. CRG.) – BĂTU.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂTU s. v. pipotă, rânză, stomac, măcinător.

Intrare: bătucă
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătu
  • bătuca
plural
  • bătuci
  • bătucile
genitiv-dativ singular
  • bătuci
  • bătucii
plural
  • bătuci
  • bătucilor
vocativ singular
plural