4 definiții pentru caimea
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
caimea sf [At: VĂCĂRESCUL, IST. 294/49 / Pl: ~ele / E: tc kayime] (Tcî) 1-2 Scrisoare sau notă oficială (de la un comandant turc). 3 Bancnotă turcească.
caĭmeá f. (turc. [d. ar.] kaĭime. Vechĭ. Scrisoare oficială (Beld. 719, 3626, 3771 și 3773). Bumașcă, bilet de bancă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
caimea (-ele), s. f. – 1. Scrisoare, înștiințare, comunicare. – 2. Bancnotă turcească. – Mr. căime. Tc. kayime (Șeineanu, III, 25; Ronzevalle 131), cf. bg. kaime.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
caimea, caimele, s.f. (înv.) notă, scrisoare oficială, bancnotă turcească.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: caimea
caimea substantiv feminin
| substantiv feminin (F151) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||