20 de definiții pentru califica

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CALIFICA, calific, vb. I. 1. Refl. și tranz. A dobândi sau a face să dobândească un nivel adecvat de pregătire prin însușirea unor cunoștințe și deprinderi de specialitate. 2. Refl. A obține (în urma rezultatelor favorabile) dreptul de a participa la o etapă superioară într-o competiție sau într-o probă sportivă, culturală etc. 3. Tranz. A atribui unei ființe sau unui lucru o anumită calitate; a caracteriza; a numi. – Din fr. qualifier, lat. qualificare.

califica [At: COD. PEN. R. P. R. 15 / Pzi: ~ific / E: fr qualifier, lat qualificare ] 1 vt A atribui unei ființe sau unui obiect o anumită calitate. 2 vtr A dobândi sau a ajuta să dobândească un nivel adecvat de pregătire prin însușirea unor cunoștințe și deprinderi de specialitate (împreună cu recunoașterea acestei pregătiri). 3 vr A obține (în urma rezultatelor favorabile) dreptul de a participa la o etapă superioară într-o competiție sau într-o probă sportivă, culturală etc.

CALIFICA, calific, vb. I. 1. Refl. și tranz. A dobândi sau a ajuta să dobândească un nivel adecvat de pregătire prin însușirea unor cunoștințe și deprinderi de specialitate (împreună cu recunoașterea oficială a acestei pregătiri). 2. Refl. A obține (în urma rezultatelor favorabile) dreptul de a participa la o etapă superioară într-o competiție sau într-o probă sportivă, culturală etc. 3. Tranz. A atribui unei ființe sau unui lucru o anumită calitate; a caracteriza; a numi. – Din fr. qualifier, lat. qualificare.

CALIFICA, calific, vb. I. 1. Refl. A dobîndi un nivel adecvat de pregătire într-un domeniu de activitate, împreună cu recunoașterea oficială a acestei pregătiri. Se califică la locul de muncă, urmînd și cursurile școlii de calificare de pe șantier. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2659. 2. Refl. A obține dreptul de a concura la o competiție sportivă. Echipa s-a calificat pentru finala cupei R.P.R. de fotbal. 3. Tranz. A arăta existența unei anumite calități la o ființă sau la un lucru; a caracteriza printr-un cuvînt, printr-o denumire.

CALIFICA, calific, vb. I. 1. Refl. și tranz. A dobîndi sau a ajuta să dobîndească un nivel adecvat de pregătire într-un domeniu de activitate (împreună cu recunoașterea oficială a acestei pregătiri). 2. Refl. A obține (în urma rezultatelor favorabile) dreptul de a participa la o etapă superioară într-o competiție sau într-o probă sportivă. 3. Tranz. A arăta că o ființă sau un lucru are o anumită calitate; a caracteriza printr-un cuvînt. – Fr. qualifier (lat. lit. qualificare).

CALIFICA vb. I. 1. tr., refl. A dobîndi sau a da cuiva posibilitatea să dobîndească o calificare, un titlu într-un anumit domeniu etc. 2. tr. A fi admis să concureze la o competiție sportivă. 3. tr. A atribui o calitate unei ființe sau unui lucru; a arăta calitatea unui lucru sau a unei persoane; a caracteriza. [P.i. calific. / cf. fr. qualifier].

CALIFICA vb. I. tr., refl. a dobândi, a ajuta pe cineva să dobândească o calificare, un titlu etc. II. refl. a fi admis să concureze la o competiție sportivă. III. tr. a atribui o calitate unei ființe, unui lucru; a caracteriza. (< fr. qualifier, lat. qualificare)

A CALIFICA calific tranz. 1) A face să se califice. 2) (persoane) A desemna printr-un calificativ (de obicei depreciativ); a numi; a face; a taxa; a eticheta. /<lat. qualificare, fr. qualifier

A SE CALIFICA mă calific intranz. 1) A obține calificare; a căpăta cunoștințe într-un domeniu de activitate; a se specializa. 2) A obține dreptul de a concura la o etapă superioară a unei competiții (sportive, culturale etc.). /<lat. qualificare, fr. qualifier

calificà v. a arăta calitatea unei persoane sau unui lucru.

*calífic, a v. tr. (mlat. qualífico, -áre). Arăt calitatea uneĭ persoane saŭ unuĭ lucru. Atribuĭ un titlu, un epitet: l-a calificat de „erudit”.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

califica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. calific, 2 sg. califici, 3 califică; conj. prez. 1 sg. să calific, 3 să califice

califica (a ~) vb., ind. prez. 3 califică

califica vb., ind. prez. 1 sg. calific, 3 sg. și pl. califică

califica (ind. prez. 3 sg. și pl. califică)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CALIFICA vb. a face, a numi, (fig. și fam.) a categorisi, (fig.) a eticheta, a taxa. (L-a ~ prost.)

CALIFICA vb. a face, a numi, (fig. si fam.) a categorisi, (fig.) a eticheta, a taxa. (L-a ~ prost.)

A se califica ≠ a se descalifica

Intrare: califica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • califica
  • calificare
  • calificat
  • calificatu‑
  • calificând
  • calificându‑
singular plural
  • califică
  • calificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • calific
(să)
  • calific
  • calificam
  • calificai
  • calificasem
a II-a (tu)
  • califici
(să)
  • califici
  • calificai
  • calificași
  • calificaseși
a III-a (el, ea)
  • califică
(să)
  • califice
  • califica
  • califică
  • calificase
plural I (noi)
  • calificăm
(să)
  • calificăm
  • calificam
  • calificarăm
  • calificaserăm
  • calificasem
a II-a (voi)
  • calificați
(să)
  • calificați
  • calificați
  • calificarăți
  • calificaserăți
  • calificaseți
a III-a (ei, ele)
  • califică
(să)
  • califice
  • calificau
  • califica
  • calificaseră
cualifica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

califica, calificverb

  • 1. reflexiv tranzitiv A dobândi sau a face să dobândească un nivel adecvat de pregătire prin însușirea unor cunoștințe și deprinderi de specialitate. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Se califică la locul de muncă, urmînd și cursurile școlii de calificare de pe șantier. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2659. DLRLC
  • 2. reflexiv A obține (în urma rezultatelor favorabile) dreptul de a participa la o etapă superioară într-o competiție sau într-o probă sportivă, culturală etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Echipa s-a calificat pentru finala cupei R.P.R. de fotbal. DLRLC
  • 3. tranzitiv A atribui unei ființe sau unui lucru o anumită calitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.