chișleag sn [At: CREANGĂ, GL. / V: ~ac, cheș~, ~eac, cislac, cișleac / E: ucr кищляг] 1 (Mol) Lapte acru. 2 (Mol; îe) A fi gustat la oale cu ~ A se fi amestecat unde nu trebuie. 3 (Îae) A greși. 4 (Trs; îf cislac) Lapte acru de oaie.

CHIȘLEAG s. n. (Regional) Lapte de vacă închegat (obținut prin fermentarea pe cale naturală a laptelui nefiert) care rămîne în vas după luarea smîntînii formate la suprafață; lapte prins, lapte acru. Să pregătești, Trandafiră, multe oale de lapte acru... de chișleag. CAMILAR, TEM. 92. Cînd punea mama laptele la prins... începeam a linchi groșciorul de pe deasupra oalelor... pînă ce dam de chișleag. CREANGĂ, A. 44.

CHIȘLEAG n. Produs lactat obținut prin fermentarea naturală a laptelui; lapte prins; lapte covăsit; iaurt. /<ucr. kisljak

chișleag n. Mold. ceea ce rămâne sub smântână când pui laptele la prins (CR.). [Cf. bulg. KIŠLEAK, măcriș (din slav. KYSELŬ), acru)].

chișleág (ea dift.) n., pl. inuz. urĭ (rut. kislĭák, id.; bg. kiselĭak, -lĭaš, băutură acră; sîrb. kiseljak, macriș, băutură acră. V. chisăliță. Est. Lapte de vacă bătut, lapte rămas după luarea smîntîniĭ și bătut. (Din el, pus la scopt în căldare, ĭese brînza). – În nord -eac.

cheșleag sms vz chișleag

chișlac sn vz chișleag

chișleac sn vz chișleag

cislac sm vz chișleag

chișleag (reg.) s. n.

chișleag (reg.) (chiș-leag) s. n.

chișleag s. n.

chișleag.

CHIȘLEAG s. străgheață, (Transilv., Maram. și Bucov.) sămăchișă. (~ul este laptele acru prins în putină.)

CHIȘLEAG s. străgheață, (Transilv., Maram. și Bucov.) sămăchișă. (~ este laptele acru prins în putină.)

chișleag (-guri), s. n. – Lapte prins, lapte acru. – Var. (Trans. de Nord) cislac. Bg., rut. kisleak, sb., cr. kiseljak, din sl. kiselŭ „acru” (Cihac, II, 50; Löwe 5; Scriban, Arhiva, 1911, nr. 7); cf. chiseliță.