23 de definiții pentru cotcodăci

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COTCODĂCI, cotcodăcesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre găini; la pers. 3) A scoate sunetele caracteristice speciei (după ce au ouat); a cotcorozi. 2. Intranz. și tranz. Fig. (Despre oameni) A vorbi fără rost; a trăncăni, a pălăvrăgi. – Din cotcodac.

COTCODĂCI, cotcodăcesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre găini; la pers. 3) A scoate sunetele caracteristice speciei (după ce au ouat); a cotcorozi. 2. Intranz. și tranz. Fig. (Despre oameni) A vorbi fără rost; a trăncăni, a pălăvrăgi. – Din cotcodac.

cotcodăci vi [At: ALECSANDRI, T. 105 / V: (reg) cătcăd~, cătcădăți, câtcăd~, codc~, ~doci, cotcoi, cutcud~, cutcudăi / Pzi: ~ăcește / E: cotcodac] 1-2 (D. găini) A emite sunetul cotcodac (1-2) Si: (reg) a cotorozi (1-2). 3 (D. oameni) A trăncăni.

COTCODĂCI, cotcodăcesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre găini) A scoate sunete caracteristice (mai ales după ce a ouat). Ograda e plină de păsări, găini, rațe, gîște; toate cotcodăcesc și măcăiesc, căci a venit gospodina. CAMILAR, TEM. 50. După vrun ceas de ședere, [găina] sare de pe cuibar, cotcodăcind. CREANGĂ, P. 70. Aud cotcodăcind în podul grajdului! ALECSANDRI, T. I 385. Găina care cotcodăcește seara dimineața n-are ouă. ◊ (Rar, despre cocoși) Cocoșul cotcodăcește și cîrîie cînd prind a țîșni, trezite de sulițările răsăritului, rîndunicile de sub streșini. CAMILAR, TEM. 26 2. Fig. (Despre oameni) A vorbi fără rost, a trăncăni, a pălăvrăgi. Milescu... cotcodăcea ca găinile. D. ZAMFIRESCU, R. 112. ◊ Tranz. Ei, nu mai cotcodăci aceleași lucruri, mă plictisești. CONTEMPORANUL, VII 500.

A COTCODĂCI ~esc intranz. 1) (despre găini) A scoate sunete caracteristice speciei (după ce s-au ouat); a face „cotcodac-cotcodac”. 2) fig. (despre persoane) A vorbi mult și fără rost; a pălăvrăgi; a trăncăni; a flecări. /Din cotcodac

cotcodăcì v. a cânta (se zice de găină când vrea să ouă).

câtcădăți vi vz cotcodăci

codcodăcì v. V. cotcodăci. [Derivat din cotcodac!].

cotcodăcésc, a v. intr. (d. cotcodac și rudă cu vsl. sîrb. kokodakati, bg. kudkudákam, rus. kudákatĭ, rut. kudkudákati, ceh. kotkodákati; ung. kotkodácsolni și kokodácsolni; germ. gackern ș. a.). Fac „cotcodac”: găina cotcodăcește. Fig. Iron. Fac gură mereŭ, tot protestez: baba cotcodăcea. – Și cotcorogesc (Munt.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cotcodăci (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. cotcodăcește, 3 pl. cotcodăcesc, imperf. 3 sg. cotcodăcea; conj. prez. 3 să cotcodăcească

cotcodăci (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. cotcodăcește, imperf. 3 sg. cotcodăcea; conj. prez. 3 să cotcodăcească

cotcodăci vb., ind. prez. 3 sg. cotcodăcește, imperf. 3 sg. cotcodăcea; conj. prez. 3 sg. și pl. cotcodăcească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COTCODĂCI vb. (reg.) a cotcorozi, a cotcozi. (Găina ~.)

COTCODĂCI vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.

cotcodăci vb. v. FLECĂRI. ÎNDRUGA. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI.

COTCODĂCI vb. (reg.) a cotcorozi, a cotcozi. (Găina ~.)

Intrare: cotcodăci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cotcodăci
  • cotcodăcire
  • cotcodăcit
  • cotcodăcitu‑
  • cotcodăcind
  • cotcodăcindu‑
singular plural
  • cotcodăcește
  • cotcodăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cotcodăcesc
(să)
  • cotcodăcesc
  • cotcodăceam
  • cotcodăcii
  • cotcodăcisem
a II-a (tu)
  • cotcodăcești
(să)
  • cotcodăcești
  • cotcodăceai
  • cotcodăciși
  • cotcodăciseși
a III-a (el, ea)
  • cotcodăcește
(să)
  • cotcodăcească
  • cotcodăcea
  • cotcodăci
  • cotcodăcise
plural I (noi)
  • cotcodăcim
(să)
  • cotcodăcim
  • cotcodăceam
  • cotcodăcirăm
  • cotcodăciserăm
  • cotcodăcisem
a II-a (voi)
  • cotcodăciți
(să)
  • cotcodăciți
  • cotcodăceați
  • cotcodăcirăți
  • cotcodăciserăți
  • cotcodăciseți
a III-a (ei, ele)
  • cotcodăcesc
(să)
  • cotcodăcească
  • cotcodăceau
  • cotcodăci
  • cotcodăciseră
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • codcodăci
  • codcodăcire
  • codcodăcit
  • codcodăcitu‑
  • codcodăcind
  • codcodăcindu‑
singular plural
  • codcodăcește
  • codcodăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • codcodăcesc
(să)
  • codcodăcesc
  • codcodăceam
  • codcodăcii
  • codcodăcisem
a II-a (tu)
  • codcodăcești
(să)
  • codcodăcești
  • codcodăceai
  • codcodăciși
  • codcodăciseși
a III-a (el, ea)
  • codcodăcește
(să)
  • codcodăcească
  • codcodăcea
  • codcodăci
  • codcodăcise
plural I (noi)
  • codcodăcim
(să)
  • codcodăcim
  • codcodăceam
  • codcodăcirăm
  • codcodăciserăm
  • codcodăcisem
a II-a (voi)
  • codcodăciți
(să)
  • codcodăciți
  • codcodăceați
  • codcodăcirăți
  • codcodăciserăți
  • codcodăciseți
a III-a (ei, ele)
  • codcodăcesc
(să)
  • codcodăcească
  • codcodăceau
  • codcodăci
  • codcodăciseră
cutcudăci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cotcoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cătcădăci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
câtcădăți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
câtcădăci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cătcădăți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cotcodoci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cotcodăci, cotcodăcescverb

  • 1. intranzitiv unipersonal (Despre găini) A scoate sunetele caracteristice speciei (după ce au ouat). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ograda e plină de păsări, găini, rațe, gîște; toate cotcodăcesc și măcăiesc, căci a venit gospodina. CAMILAR, TEM. 50. DLRLC
    • format_quote După vrun ceas de ședere, [găina] sare de pe cuibar, cotcodăcind. CREANGĂ, P. 70. DLRLC
    • format_quote Aud cotcodăcind în podul grajdului! ALECSANDRI, T. I 385. DLRLC
    • format_quote Găina care cotcodăcește seara dimineața n-are ouă. DLRLC
    • format_quote rar (Despre cocoși) Cocoșul cotcodăcește și cîrîie cînd prind a țîșni, trezite de sulițările răsăritului, rîndunicile de sub streșini. CAMILAR, TEM. 26. DLRLC
  • 2. intranzitiv tranzitiv figurat (Despre oameni) A vorbi fără rost. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Milescu... cotcodăcea ca găinile. D. ZAMFIRESCU, R. 112. DLRLC
    • format_quote Ei, nu mai cotcodăci aceleași lucruri, mă plictisești. CONTEMPORANUL, VII 500. DLRLC
etimologie:
  • cotcodac DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.