11 definiții pentru contrabas (persoană)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONTRABAS, (1) contrabasuri, s. n., (2) contrabași, s. m. 1. S. n. Instrument muzical cu coarde și arcuș, de dimensiuni mari, având registrul cel mai grav din familia instrumentelor cu coarde și arcuș. 2. S. m. Contrabasist. – Din fr. contrebasse.

contrabas [At: BRĂESCU, V. 17 / Pl: ~uri, ~ași, (rar) ~e / E: fr contrebasse] 1 sn Instrument muzical, cel mai mare ca dimensiune și cu registrul cel mai grav din familia instrumentelor cu coarde și arcuș, al cărui sunet este cu o notă mai jos decât al violoncelului. 2 sn Instrument de suflat din alamă, de mari dimensiuni, acordat în fa, mi bemol, și do bemol, folosit mai ales în fanfarele militare. 3 sn (Rar) Instrument metalic de suflat, al cărui sunet este cu o octavă mai jos decât al basului. 4 sn (Pan) Voce bărbătească de bas, care dispune de sunete mai adânci decât basul obișnuit. 5 sm (Pex) Persoană care are o asemenea voce profundă. 6 smf Contrabasist.

CONTRABAS, (1) contrabasuri, s. n., (2) contrabași, s. m. 1. S. n. Cel mai mare instrument muzical cu coarde și arcuș, având registrul cel mai grav din familia violelor. 2. S. m. Contrabasist. – Din fr. contrebasse.

CONTRABAS, contrabași, s. m. Contrabasist.

CONTRABAS s.m. Contrabasist. [< fr. contre-basse].

CONTRABAS I. s. n. 1. instrument muzical cu coarde și arcuș, cu registrul cel mai grav. 2. instrument metalic de suflat al cărui sunet este cu o octavă mai jos decât acela al basului. II. s. m. contrabasist. (< fr. contrebasse, it. contrabasso)

CONTRABAS2 ~și m. Persoană care cântă la contrabas. /<fr. contrebasse

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+contrabas1 (contrabasist din orchestră) s. m., pl. contrabași

contrabas (persoană) s. m., pl. contrabași

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONTRABAS s. (MUZ.) 1. (reg.) broancă, gordună, scroafă, diplă mare. (~ul are registrul grav.) 2. contrabasist, (rar) basist. (Partida ~șilor din orchestră.)

CONTRABAS s. (MUZ.) 1. (reg.) broancă, gordună, scroafă, diplă mare. (~ are registrul grav.) 2. contrabasist, (rar) basist. (Partida ~șilor din orchestră.)

Intrare: contrabas (persoană)
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contrabas
  • contrabasul
  • contrabasu‑
plural
  • contrabași
  • contrabașii
genitiv-dativ singular
  • contrabas
  • contrabasului
plural
  • contrabași
  • contrabașilor
vocativ singular
  • contrabasule
  • contrabase
plural
  • contrabașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

contrabas, contrabașisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.