3 definiții pentru contrapus
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONTRAPUNE, contrapun, vb. III. Tranz. (Rar) A opune. – Contra1- + pune.
A CONTRAPUNE contrapun tranz. (ființe, lucruri, acțiuni etc.) A pune față în față (pentru a evidenția deosebirea dintre ele, pentru a demonstra incompatibilitatea lor); a opune. /contra- + a pune
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
contrapune vb. → pune
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: contrapus
contrapus participiu
| participiu (PT4) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
contrapune, contrapunverb
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.