dexonline

info

7 definiții pentru curteancă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CURTEANCĂ, curtence, s. f. Curteană. – Curtean + suf. -că.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

CURTEANCĂ, curtence, s. f. Curteană. – Curtean + suf. -că.

sursa: DEX '98 (1998)
adăugată de Joseph
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

curteancă sf [At: ISPIRESCU, U. 12 / Pl: ~ence / E: curtean + -că] 1-2 Curteană (1-2).

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

CURTEANCĂ, curt.ence, s. f. (În orînduirea feudală) Nobilă care stă la curtea regală (sau domnească) îndeplinind anumite îndatoriri de ceremonial; doamnă de onoare. Se plimba cam razna de curtencele sale. ISPIRESCU, U. 12. Smulse pe biata Ancuța din zadarnicile îngrijiri ale jupanițelor curtence. ODOBESCU, S. I 138.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

CURTEANCĂ ~ence f. Femeie de viță nobilă care avea anumite servicii la curtea unui suveran sau făcea parte din suita acestuia. /curtean + suf. ~că

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

curteancă s. f., g.-d. art. curtencei; pl. curtence

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

curteancă s. f., g.-d. art. curtencei; pl. curtence

sursa: DOOM 2 (2005)
adăugată de raduborza
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

curteancă s. f., g.-d. art. curtencei; pl. curtence

sursa: Ortografic (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Intrare: curteancă

curteancă substantiv feminin admite vocativul

substantiv feminin (F26) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	curteancă	curteanca
nominativ-acuzativ	plural	curtence	curtencele
genitiv-dativ	singular	curtence	curtencei
genitiv-dativ	plural	curtence	curtencelor
vocativ	singular	curteancă curteanco
vocativ	plural	curtencelor

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

curteancă, curtencesubstantiv feminin

1. Nobilă care stă la curtea regală (sau domnească) îndeplinind anumite îndatoriri de ceremonial; doamnă de onoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: curtean
- format_quote Se plimba cam razna de curtencele sale. ISPIRESCU, U. 12. DLRLC
- format_quote Smulse pe biata Ancuța din zadarnicile îngrijiri ale jupanițelor curtence. ODOBESCU, S. I 138. DLRLC

etimologie:

Curtean + sufix -că. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.