opțiuni
  • info

10 definiții pentru cămătăresc

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂMĂTĂRESC, -EASCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la camătă sau la cămătar; de camătă. ◊ Capital cămătăresc = capital bănesc folosit pentru a obține camătă. – Cămătar + suf. -esc.

CĂMĂTĂRESC, -EASCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la camătă sau la cămătar; de camătă. ◊ Capital cămătăresc = capital bănesc folosit pentru a obține camătă. – Cămătar + suf. -esc.

cămătăresc, ~ească a [At: ODOBESCU, S. II, 38 / Pl: ~ești / E: cămătar + -esc] 1 Care aparține cămătarului. 2 Referitor la cămătar. 3 Care provine de la cămătar. 4 Specific cămătarului.

CĂMĂTĂRESC, -EASCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la camătă sau la cămătar; de camătă. Izbucnirea și ascuțirea crizei economice mondiale din 1929, care s-a împletii cu criza agrară, a agravat situația țărănimii, a dat o intensitate mai mare procesului de sărăcire și de diferențiere de clasă și a sporit nemulțumirile adînci ale țărănimii împotriva apăsării fiscale și cămătărești. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 268.

CĂMĂTĂRESC, -EASCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la camătă sau la cămătar; de camătă. – Din cămătar + suf. -esc.

CĂMĂTĂRESC ~ească (~ești) Care ține de camătar; propriu cămătarului. /cămătar + suf. ~esc

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cămătăresc adj. m., f. cămătărească; pl. m. și f. cămătărești

cămătăresc adj. m., f. cămătărească; pl. m. și f. cămătărești

cămătăresc adj. m., f. cămătărească; pl. m. și f. cămătărești

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CĂMĂTĂRESC adj. (înv.) uzurar. (Capital ~.)

CĂMĂTĂRESC adj. (înv.) uzurar. (Capital ~.)

Intrare: cămătăresc
cămătăresc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cămătăresc
  • cămătărescul
  • cămătărescu‑
  • cămătărească
  • cămătăreasca
plural
  • cămătărești
  • cămătăreștii
  • cămătărești
  • cămătăreștile
genitiv-dativ singular
  • cămătăresc
  • cămătărescului
  • cămătărești
  • cămătăreștii
plural
  • cămătărești
  • cămătăreștilor
  • cămătărești
  • cămătăreștilor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cămătăresc, cămătăreascăadjectiv

  • 1. Care este propriu cămătarului, care se referă la camătă sau la cămătar; de camătă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: uzurar
    • format_quote Izbucnirea și ascuțirea crizei economice mondiale din 1929, care s-a împletit cu criza agrară, a agravat situația țărănimii, a dat o intensitate mai mare procesului de sărăcire și de diferențiere de clasă și a sporit nemulțumirile adînci ale țărănimii împotriva apăsării fiscale și cămătărești. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 268. DLRLC
    • 1.1. Capital cămătăresc = capital bănesc folosit pentru a obține camătă. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Cămătar + sufix -esc. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.