20 de definiții pentru deliciu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DELICIU, delicii, s. n. Plăcere deosebit de mare; desfătare. ♦ Fig. (Fam.) Lucru, ființă încântătoare. – Din lat. delicium, fr. délice.

DELICIU, delicii, s. n. Plăcere deosebit de mare; desfătare. ♦ Fig. (Fam.) Lucru, ființă încântătoare. – Din lat. delicium, fr. délice.

deliciu sn [At: CALENDARIU (1794), 28/25 / V: ~iție sf / Pl: ~ii și (înv) ~ri / E: fr délice, lat delicium] 1 Plăcere foarte mare Si: desfătare, încântare. 2 Savoare. 3-4 (Fig; fam) Lucru (sau ființă) încântătoare.

DELICIU, delicii, s. n. Plăcere deosebit de mare. V. desfătare, încîntare. Alții... gustă cu deliciu atît cît le poate dărui clipa. CAMIL PETRESCU, T. II 292. Sorbirăm cu deliciu din băutura înviorătoare. M. I. CARAGIALE, C. 17. Vă închipuiți că n-aș vrea să viu la Iași... să gust deliciile unui triumf de cabotin? CARAGIALE, O. VII 428. ◊ Fig. (Familiar) Se admiră în oglindă și o sărută cu veselie. – Ești un deliciu. CAMIL PETRESCU, T. I 452.

DELICIU s.n. Plăcere mare, intensă; savoare; desfătare. [Pron. -ciu. / cf. fr. délice, lat. delicium].

DELICIU s. n. plăcere mare, intensă; savoare; desfătare. (< lat. delicium, fr. délice)

DELICIU ~i n. 1) Plăcere mare și aleasă; desfătare; încântare. 2) fig. Lucru sau ființă încântătoare. [Sil. -li-ciu] /<lat. delicium, fr. délice

deliciu n. plăcere extremă, desfătare.

*delíciŭ n. (lat. delicium. V. delectez). Plăcere, voluptate, fericire: deliciile călătoriilor, acest copil face deliciile mameĭ sale, ce deliciŭ a ști cauzele lucrurilor!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

deliciu s. n., art. deliciul; pl. delicii, art. deliciile (desp. -ci-i-)

deliciu [ciu pron. cĭu] s. n., art. deliciul; pl. delicii, art. deliciile (-ci-i-)

deliciu s. n. [-ciu pron. -cĭu], art. deliciul; pl. delicii, art. deliciile (sil. -ci-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DELICIU s. v. delectare, desfătare, farmec, încântare, plăcere, voluptate, vrajă.

DELICIU s. savoare. (~ul unei mâncări.)

DELICIU s. savoare. (~ unei mîncări.)

deliciu s. v. DELECTARE. DESFĂTARE. FARMEC. ÎNCÎNTARE. PLĂCERE. VOLUPTATE. VRAJĂ.

Deliciu ≠ aversiune, oroare, repulsie, scârbă

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

deliciu (delicii), s. n. – Plăcere, desfătare. Lat. delicium (sec. XIX). – Der. delicios, adj., din fr. délicieux.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Eden (cuvînt ebraic, înseamnă delicii) – E numele dat paradisului terestru, imaginat ca o grădină uriașă și încîntătoare (Gan eden – grădina deliciilor), unde – cum pretinde legenda – ar fi apărut cei dintii oameni, Adam și Eva. Prin extensiune, cuvîntul Eden a ajuns să desemneze un loc minunat, o sursă bogată de desfătare. Vorbind despre romanul lui Sadoveanu Zodia cancerului, G. Călinescu spune: „Călătorul străin crede a descoperi în Moldova înapoiată a lui Duca-Vodă un adevărat Eden”. BIB.

Intrare: deliciu
  • pronunție: delicĭu
substantiv neutru (N54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deliciu
  • deliciul
  • deliciu‑
plural
  • delicii
  • deliciile
genitiv-dativ singular
  • deliciu
  • deliciului
plural
  • delicii
  • deliciilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deliciu, deliciisubstantiv neutru

  • 1. Plăcere deosebit de mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Alții... gustă cu deliciu atît cît le poate dărui clipa. CAMIL PETRESCU, T. II 292. DLRLC
    • format_quote Sorbirăm cu deliciu din băutura înviorătoare. M. I. CARAGIALE, C. 17. DLRLC
    • format_quote Vă închipuiți că n-aș vrea să viu la Iași... să gust deliciile unui triumf de cabotin? CARAGIALE, O. VII 428. DLRLC
    • 1.1. figurat familiar Lucru, ființă încântătoare. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Se admiră în oglindă și o sărută cu veselie. – Ești un deliciu. CAMIL PETRESCU, T. I 452. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.