3 definiții pentru deochere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
deochere sf [At: MARIAN, D. 45 / V: ~chiare, dio~ / Pl: ~ri / E: deochea] 1 Vătămare a sănătății cuiva printr-o privire rea sau invidioasă Si: deocheat1 (1). 2-3 Îmbolnăvire de deochi (2-3) deocheat1 (2-3). 4 Stricare a vremii Si: deocheat1 (4).
deochiare sf vz deochere
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
diochere sf vz deochere
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: deochere
deochere substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
deochiere substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: IVO-III | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
deochiare substantiv feminin
| substantiv feminin (F115) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
diochere substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||