opțiuni
  • info

21 de definiții pentru descinge

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESCINGE, descing, vb. III. Tranz. și refl. A(-și) dezlega, a(-și) desface, a(-și) scoate cureaua, brâul, cingătoarea. ◊ Refl. (Despre cingătoare) I s-a descins centura. [Perf. s. descinsei, part. descins] – Lat. discingere.

DESCINGE, descing, vb. III. Tranz. și refl. A(-și) dezlega, a(-și) desface, a(-și) scoate cureaua, brâul, cingătoarea. ◊ Refl. (Despre cingătoare) I s-a descins centura. [Perf. s. descinsei, part. descins] – Lat. discingere.

descinge1 vtr [At: VARLAAM, C. 432 / V: (pop) das~, deoci~, daoci~, ~sti~, dești~, deșchin~ / Pzi: descing / E: ml discingere] 1-2 A (se) desface și a îndepărta un brâu sau un alt obiect cu care este strânsă talia Si: (îvr) a (se) descinga (1-2). 3-4 (Înv) A(-și) pierde cinstea (sau rangul boieresc, libertatea) Si: (îvr) a (se) descinga (3-4). 5-6 A(-și) îndepărta armele prinse la cingătoare Si: a (se) dezarma, (îvr) a (se) descinga (5-6).

DESCINGE, descing, vb. III. Tranz. (Cu privire la obiecte servind drept cingătoare) A dezlega, a desface, a scoate. Vai, brîul meu! Gemea copila... Făt-Frumos descinsu-mi-l-a. COȘBUC, P. I 125. Descinge brîul de pe lîngă sine și... împrejură [lemnele], legîndu-le frumușel. CREANGĂ, A. 83. ◊ Refl. (Subiectul este cingătoarea) Iar băiatul cam slăbea, Brîul i se descingea. ALECSANDRI, P. P. 25. ♦ Refl. (Despre oameni) A-și scoate brîul sau cingătoarea. Voinicul cum auzea... De brîu se descingea Și mîna c-o-nfășura. ȘEZ. III 65. – Forme gramaticale: perf. s. descinsei, part. descins.

A DESCINGE descing tranz. 1) (cingători, brâie, curele) A desface, eliberând mijlocul. 2) (persoane sau mijlocul lor) A elibera de o cingătoare, de un brâu sau de o curea. /<lat. discingere

descinge v. 1. a scoate din cingătoare sau brâu; 2. a se desface, a se slobozi: iar bărbatul cam slăbia, brâul i se descingea POP. [V. încinge].

desșinge v vz descinge

destinge1 v vz descinge

deșchinge v vz descinge

deșcinge v vz descinge

dicinge v vz descinge

discinge v vz descinge

disținge v vz descinge

descíng, -cíns, a -cínge v. tr. (d. în-cing). Scot cingătoarea. V. refl. Îmi scot cingătoarea de pe mine.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

descinge (a ~) (a dezlega) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. descing, 3 sg. descinge, perf. s. 1 sg. descinsei, 1 pl. descinserăm, m.m.c.p. 1 pl. descinseserăm; conj. prez. 1 sg. să descing, 3 să descingă; ger. descingând; part. descins

descinge (a ~) (a dezlega) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. descing, 1 pl. descingem, perf. s. 1 sg. descinsei, 1 pl. descinserăm; conj. prez. 3 să descingă; ger. descingând; part. descins

descinge (a dezlega) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. descing, perf. s. 1 sg. descinsei, 1 pl. descinserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. descingă; ger. descingând; part. descins

descinge (pr. sci)

descing, -cingă 3 conj.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

A descinge ≠ a încinge

A (se) descinge ≠ a (se) încinge

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

descinge, descing, vb. tranz. – A desface: „Da’ din brâu mă pot descinge, / Cu doru nu pot învinge” (Papahagi, 1925: 207). – Lat. discingere (DEX, MDA); din des- + (în)cinge „a lega” (< lat. incendere) (Scriban, Șăineanu).

Intrare: descinge
verb (VT622)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descinge
  • descingere
  • descins
  • descinsu‑
  • descingând
  • descingându‑
 singular plural
  • descinge
  • descingeți
  • descingeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • descing
 (să)
  • descing
  • descingeam
  • descinsei
  • descinsesem
a II-a (tu)
  • descingi
 (să)
  • descingi
  • descingeai
  • descinseși
  • descinseseși
a III-a (el, ea)
  • descinge
 (să)
  • descingă
  • descingea
  • descinse
  • descinsese
plural I (noi)
  • descingem
 (să)
  • descingem
  • descingeam
  • descinserăm
  • descinseserăm
  • descinsesem
a II-a (voi)
  • descingeți
 (să)
  • descingeți
  • descingeați
  • descinserăți
  • descinseserăți
  • descinseseți
a III-a (ei, ele)
  • descing
 (să)
  • descingă
  • descingeau
  • descinseră
  • descinseseră
desșinge
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
disținge
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
discinge
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dicinge
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
deșcinge
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
deșchinge
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

descinge, descingverb

  • 1. A(-și) dezlega, a(-și) desface, a(-și) scoate cureaua, brâul, cingătoarea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: desface dezlega scoate antonime: încinge
    • format_quote Vai, brîul meu! Gemea copila... Făt-Frumos descinsu-mi-l-a. COȘBUC, P. I 125. DLRLC
    • format_quote Descinge brîul de pe lîngă sine și... împrejură [lemnele], legîndu-le frumușel. CREANGĂ, A. 83. DLRLC
    • format_quote Voinicul cum auzea... De brîu se descingea Și mîna c-o-nfășura. ȘEZ. III 65. DLRLC
    • 1.1. reflexiv Subiectul este cingătoarea. DLRLC
      • format_quote I s-a descins centura. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Iar băiatul cam slăbea, Brîul i se descingea. ALECSANDRI, P. P. 25. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.