15 definiții pentru digeste (culegere)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIGESTE s. f. pl. Culegere care cuprinde păreri ale juriștilor antici romani asupra problemelor de drept; pandecte. – Din fr. digeste.

DIGESTE s. f. pl. Culegere care cuprinde păreri ale juriștilor antici romani asupra problemelor de drept; pandecte. – Din fr. digeste.

digeste2 sfp [At: SĂULESCU, HR. I, 153/2 / V: (înv) ~t1[1] sn / E: fr digeste, lat digesta] (Înv) 1 Culegere de opinii ale juriștilor romani asupra principalelor probleme de drept, publicate în vremea lui Iulian și puse de acord în timp cu cerințele noilor instituții Si: pandecte. 2 (Pgn) Lege sau hotărâre cu caracter de lege. corectat(ă)

  1. ~t~t1 Ladislau Strifler

DIGESTE2 s.f.pl. Culegere metodică a hotărîrilor celor mai celebri jurisconsulți romani, alcătuită din porunca împăratului Iustinian; pandecte. [< lat. digesta, cf. fr. digeste].

DIGESTE s. n. pl. pandecte. (< lat. digesta, fr. digestes)

Digeste f. pl. colecțiune de deciziuni ale jurisconsulților romani făcută de Justinian.

* digéste n. pl. (lat. digesta, pl., d. digestum part. d. digérere, a digera, a clasifica). O colecțiune de deciziunĭ ale celor maĭ iluștrĭ jurisconsulțĭ romanĭ compusă după dorința împăratuluĭ Justinian. V. pandecte.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

digeste (alimente digerate; culegere metodică) s. n. pl.

digeste (alimente digerate, culegere metodică) s. n. pl.

digest s. n., adj. m., pl. digești; f. sg. digestă, pl. digeste

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DIGESTE s. pl. (JUR.) pandecte (pl.).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PANDECTE (DIGESTE), culegere în 50 de volume reprezentând o sinteză a gândirii juriștilor clasici romani asupra unora dintre cele mai importante probleme de drept, realizată în 533, în timpul domniei lui Iustinian.

Intrare: digeste (culegere)
substantiv neutru (N90)
Surse flexiune: Ortografic, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • digeste
  • digestele
genitiv-dativ singular
plural
  • digeste
  • digestelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

digeste, digestesubstantiv neutru plural

  • 1. Culegere care cuprinde păreri ale juriștilor antici romani asupra problemelor de drept. DEX '09 DN
    sinonime: pandecte
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.