13 definiții pentru expatriere

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXPATRIERE, expatrieri, s. f. Acțiunea de a se expatria și rezultatul ei; emigrare, emigrație. [Pr.: -tri-e-] – V. expatria.

EXPATRIERE, expatrieri, s. f. Acțiunea de a se expatria și rezultatul ei; emigrare, emigrație. [Pr.: -tri-e-] – V. expatria.

expatriere sf [At: NEGULICI / V: (înv) ~iare, espatriare / P: ~tri-ere / Pl: ~ri / E: expatria] 1 Obligare a cuiva de a-și părăsi patria de origine Si: expatriat1 (1), expatriație (1). 2 Părăsire (forțată) a patriei de origine și stabilire (definitivă sau temporară) în altă țară Si: expatriat1 (2), expatriație (2).

EXPATRIERE, expatrieri, s. f. Acțiunea de a se expatria; emigrare. – Pronunțat: -tri-e-.

EXPATRIERE s.f. Acțiunea de a se expatria și rezultatul ei; emigrare, exilare. [Pron. -tri-e-. / < expatria].

*expatriére f. Plecare din patrie.

espatriare sf vz expatriere[1] modificată

  1. În original: vz expatriare LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

expatriere (desp. -pa-tri-e-) s. f., g.-d. art. expatrierii; pl. expatrieri

expatriere (-pa-tri-e-) s. f., g.-d. art. expatrierii; pl. expatrieri

expatriere s. f. (sil. -tri-e-), g.-d. art. expatrierii; pl. expatrieri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EXPATRIERE s. emigrare, emigrație, pribegie, (înv.) înstrăinare. (~ unui militant politic pașoptist.)

Intrare: expatriere
expatriere substantiv feminin
  • silabație: ex-pa-tri-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expatriere
  • expatrierea
plural
  • expatrieri
  • expatrierile
genitiv-dativ singular
  • expatrieri
  • expatrierii
plural
  • expatrieri
  • expatrierilor
vocativ singular
plural
espatriare
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • espatriare
  • espatriarea
plural
  • espatrieri
  • espatrierile
genitiv-dativ singular
  • espatrieri
  • espatrierii
plural
  • espatrieri
  • espatrierilor
vocativ singular
plural
expatriare
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expatriare
  • expatriarea
plural
  • expatrieri
  • expatrierile
genitiv-dativ singular
  • expatrieri
  • expatrierii
plural
  • expatrieri
  • expatrierilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

expatriere, expatrierisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi expatria DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.