9 definiții pentru filaliu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FILALIU s. n. (Înv.) Pânză foarte fină și subțire din care se făceau șervete, cămăși etc. – Et. nec.
FILALIU s. n. (Înv.) Pânză foarte fină și subțire din care se făceau șervete, cămăși etc. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
filaliu sn [At: NEGRUZZI, S. I, 151 / Pl: nct / E: nct] (Înv) Pânză foarte fină și subțire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FILALIU s. n. (Învechit) Pînză foarte fină și subțire, din care se făceau șervete, cămăși etc. Tînăra fecioară se arătă cu conciul semănat cu diamanturi, cu aburosul zovon de filaliu. ODOBESCU, S. A. 93. Pînza mesei și șervetele erau de filaliu țesute în casă. NEGRUZZI, S. I 151.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
filaliu n. țesătură foarte fină: șervetele erau de filaliu NEGR. [Turc. FILELI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
filalíŭ n. (turc. filali, ar. filâlî, filĕ’i, d. orașu marocan Tafilelt saŭ Tafilalet; sp. filelí, pg. filelé). Vechĭ. O stofă de matasă foarte fină din Siria (fr. tulle).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
filaliu (înv.) s. n., art. filaliul
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
filaliu (înv.) s. n., art. filaliul
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
filaliu s. n., art. filaliul
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
filaliu s. m. – Pînză fină. Tc. fileli (Șeineanu, II, 171; Lokotsch 606), de la Tafilalet „Tafilete”. Sec. XIX, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N57) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
filaliusubstantiv neutru
- 1. Pânză foarte fină și subțire din care se făceau șervete, cămăși etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tînăra fecioară se arătă cu conciul semănat cu diamanturi, cu aburosul zovon de filaliu. ODOBESCU, S. A. 93. DLRLC
- Pînza mesei și șervetele erau de filaliu țesute în casă. NEGRUZZI, S. I 151. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.