opțiuni
  • info

20 de definiții pentru guraliv (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GURALIV, -Ă, guralivi, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care vorbește mult, întruna; limbut, vorbăreț. [Var.: (reg.) guraliu, -ie adj.] – Din bg. govorliv (după gură).

guraliv, ~ă smf, a [At: EMINESCU, P. 273 / V: ~iu / Pl: ~i, ~e / E: bg говорлив] (Om) care vorbește mult (și adesea fără rost) Si: limbut, vorbăreț.

GURALIV, -Ă, guralivi, -e, adj., s. m. și f. (Om) care vorbește mult, întruna; limbut, vorbăreț. [Var.: (reg.) guraliu, -ie adj.] – Din bg. govorliv (după gură).

GURALIV, -Ă, guralivi, -e, adj. Limbut, vorbăreț, bun de gură; gălăgios. Guralivă n-a fost baba Ioana niciodată, ci mai mult morocănoasă. REBREANU, R. I 151. Femeia guralivă începu o altă istorie. SANDU-ALDEA, U. P. 207. Și-i zise-ncet: «Încă de mic Te cunoșteam pe tine, Și guraliv și de nimic, Te-ai potrivi cu mine». EMINESCU, O. I 175. – Variantă: guraliu, -ie, guralii (CREANGĂ, A. 152), adj.

GURALIV ~ă (~i, ~e) și substantival Care vorbește mult; bun de gură; gureș. /<bulg. govorliv

guraliv a. și m. bun de gură.

guralív, -ă adj. (d. gură cu suf. slav -liv, ca în bg. govorliv, vsl. govorĭlivŭ, id.). Limbut, vorbăreț, care vorbește mult. V. flecar.

GURALIU, -IE adj. v. guraliv.

guraliu, ~ie a vz guraliv

GURALIU, -IE adj. V. guraliv.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

guraliv adj. m., s. m., pl. guralivi; adj. f., s. f. guralivă, pl. guralive

guraliv adj. m., s. m., pl. guralivi; adj. f., s. f. guralivă, pl. guralive

guraliv adj. m., s. m., pl. guralivi; f. sg. guralivă, pl. guralive

guraliv.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GURALIV s., adj. v. flecar.

GURALIV s., adj. clănțău, flecar, limbut, palavragiu, vorbăreț, vorbă-lungă, (livr.) locvace, (rar) ploscar, ploscaș, taclagiu, (pop. și fam.) farfara, (pop.) gureș, toacă-gura, (înv. și reg.) spornic, vorbareț, (reg.) pălăvatic, pălăvrăgit, tololoi, vorbar, (Mold.) dîrdală, lehău, leorbău, (Transilv.) stroncănitor, (prin Munt.) tîndălit, (Mold.) trăncălău, (înv.) limbareț, vorovaci, (fam.) moftangiu, (rar fam.) moftolog, mofturean, (fig.) meliță. (E un mare ~!)

Guraliv ≠ morocănos, mut, taciturn, tăcut, închis

GURALIVĂ s. v. flecară.

GURALIVĂ s. flecară, limbută, palavragioaică, vorbăreață, (fam.) moftangioaică.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

guralivă, guralive adj. f. (glum. – d. femei) care practică sexul oral.

Intrare: guraliv (adj.)
guraliv1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • guraliv
  • guralivul
  • guralivu‑
  • guralivă
  • guraliva
plural
  • guralivi
  • guralivii
  • guralive
  • guralivele
genitiv-dativ singular
  • guraliv
  • guralivului
  • guralive
  • guralivei
plural
  • guralivi
  • guralivilor
  • guralive
  • guralivelor
vocativ singular — —
plural — —
guraliu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • guraliu
  • guraliul
  • guraliu‑
  • guralie
  • guralia
plural
  • guralii
  • guraliii
  • guralii
  • guraliile
genitiv-dativ singular
  • guraliu
  • guraliului
  • guralii
  • guraliei
plural
  • guralii
  • guraliilor
  • guralii
  • guraliilor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

guraliv, guralivisubstantiv masculin
guralivă, guralivesubstantiv feminin
guraliv, guralivăadjectiv

  • 1. (Persoană) care vorbește mult, întruna. DEX '09 DLRLC
    sinonime: flecar gureș gălăgios limbut vorbăreț
    • format_quote Guralivă n-a fost baba Ioana niciodată, ci mai mult morocănoasă. REBREANU, R. I 151. DLRLC
    • format_quote Femeia guralivă începu o altă istorie. SANDU-ALDEA, U. P. 207. DLRLC
    • format_quote Și-i zise-ncet: «Încă de mic Te cunoșteam pe tine, Și guraliv și de nimic, Te-ai potrivi cu mine». EMINESCU, O. I 175. DLRLC
  • comentariu Varianta guraliu, -ie este doar adjectiv. dexonline
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.