20 de definiții pentru ilău

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ILĂU, ilaie, s. n. (Reg.) Nicovală. [Var.: ileu s. n.] – Din magh. ülö[1]

  1. Etimonul corect ortografiat este üllő Ladislau Strifler

ilău sn [At: DOSOFTEI, V. S. 75 / V: (înv) ileu, (nob) ghilău / Pl: ilaie, ~ăie, ileie / E: mg űlő] (Reg) 1 sn Nicovală. 2 sn (Îe) A fi între ciocan și ~ A fi într-o situație critică, din care nu există posibilitate de ieșire. 3 sn Ciocan mare Si: baros. 4 sna Dans popular nedefinit mai îndeproape. 5 sna Melodie după care se execută ilăul (4).

ILĂU, ilaie, s. n. (Reg.) Nicovală. [Var.: ileu s. n.] – Din magh. üllő.

ILĂU, ilaie, s. n. (Regional) Nicovală. Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău. EMINESCU, O. I 62. S-a pus pe ilău În mîni c-un ceatlău. MARIAN, S. 233. Țiganii, cînd mi-l vedea, Sus pe ilău cum ședea, Vai, amar se bucura Și din gură toți striga... TEODORESCU, P. P. 262. – Variantă: ileu (COȘBUC, P. II 23) s. n.

ILĂU ilaie n. Bloc de oțel folosit ca suport la forjarea manuală a metalelor; nicovală. /ung. ülö

ilău n. Mold. nicovală: ciocanul ce cade pe ilău EM. [Ung. ÜLÖ].

ilăŭ n., pl. ăĭe (ung. ülö). Nord. Nicovală. – În Trans. și ileŭ, pl. eĭe.

ILEU s. n. v. ilău.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ilău (reg.) s. n., art. ilăul; pl. ilaie

ilău (reg.) s. n., art. ilăul; pl. ilaie

ilău s. n., art. ilăul; pl. ilaie

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ilău (ileie), s. n. – Nicovală. – Var. ileu. Mag. ülő (Cihac, II, 508; Gáldi, Dict., 93). În Mold.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ilău, ilaie, s.n. (reg.) 1. nicovală. 2. numele unui dans țărănesc.

ilău, ileie, (ileu), s.n. – 1. Nicovală mare, montată pe o buturugă, pe care se bate fierul înroșit: „...de săreau scântei din potcoave, ca și la cocie, când sufli cu foalele și bați pe ilău” (Bilțiu, 1999: 186). 2. Nicovală mică de fier, pe care se bate coasa; se înfige în pământ pe jumătate; este prevăzută cu un opritor de lemn numit popă; batcă. – Din magh. üllő „nicovală” (Șăineanu, Scriban; Cihac, Galdi, cf. DER; DEX, MDA).

ilău, ileie, (ileu), s.n. – 1. Nicovală mare, montată pe o buturugă, pe care se bate fierul înroșit. 2. Nicovală mică de fier, pe care se bate coasa; se înfinge în pământ pe jumătate; este prevăzută cu un opritor de lemn numit popă; batcă. – Din magh. üllő „nicovală”.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ilău, ilaie s. n. (prst.) pat.

Intrare: ilău
substantiv neutru (N46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ilău
  • ilăul
  • ilău‑
plural
  • ilaie
  • ilaiele
genitiv-dativ singular
  • ilău
  • ilăului
plural
  • ilaie
  • ilaielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N42)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ileu
  • ileul
  • ileu‑
plural
  • ileie
  • ileiele
genitiv-dativ singular
  • ileu
  • ileului
plural
  • ileie
  • ileielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ilău, ilaiesubstantiv neutru

  • 1. regional Nicovală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: nicovală
    • format_quote Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău. EMINESCU, O. I 62. DLRLC
    • format_quote S-a pus pe ilău În mîni c-un ceatlău. MARIAN, S. 233. DLRLC
    • format_quote Țiganii, cînd mi-l vedea, Sus pe ilău cum ședea, Vai, amar se bucura Și din gură toți striga... TEODORESCU, P. P. 262. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.