19 definiții pentru invita

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INVITA, invit, vb. I. Tranz. A ruga pe cineva să se prezinte undeva sau să participe la ceva; a chema; a convoca; a pofti. ♦ A soma. Te invit să ieși. – Din fr. inviter, lat. invitare.

INVITA, invit, vb. I. Tranz. A ruga pe cineva să se prezinte undeva sau să participe la ceva; a chema; a convoca; a pofti. ♦ A soma. Te invit să ieși. – Din fr. inviter, lat. invitare.

invita vt [At: NEGRUZZI, S. I, 68 / V: (înv) în~, (reg) îngi~ / Pzi: ~vit / E: fr inviter, it invitare] 1 A ruga pe cineva să ia parte la o anumită activitate. 2 A convoca la o întrunire. 3 (Spc) A chema pe cineva la o masă, la o petrecere etc.

INVITA, invit, vb. I. Tranz. A ruga (pe cineva) să se prezinte undeva sau să asiste, să participe la ceva; a chema, a convoca; a pofti, a îmbia. Mă întreb dacă a fost nuntă ori cumetrie de la care dumneata să lipsești. – Ba aș păcătui dacă n-aș recunoaște că totdeauna am fost invitat. SADOVEANU, P. M. 23. Îmi dai voie să te poftesc oleacă în casă și să te invit la un pahar cu apă și la o dulceață? C. PETRESCU, Î. II 167. Invită-i să vie aice ca să parlamentăm împreună. ALECSANDRI, T. I 249. ♦ A soma. Te invit să taci.

INVITA vb. I. tr. A pofti; a chema. ♦ A chema insistent, a soma. [P.i. invit. / < fr. inviter, it., lat. invitare].

INVITA vb. tr. a ruga pe cineva să se prezinte undeva sau să participe la ceva; a pofti; a chema, a convoca. (< fr. inviter, lat. invitare)

A INVITA invit tranz. 1) (persoane) A chema în mod politicos; a solicita printr-o invitație; a pofti. 2) fig. (persoane) A impune în mod categoric și insistent; a obliga prin amenințare; a soma. /<fr. inviter, lat. invitare

invità v. 1. a pofti, a ruga să vie, să asiste la: a invita la masă; 2. a îndemna ușor la ceva: vă invit a tăcea.

*invít, a v. tr. (lat. invíto, -áre. V. învit). Chem, rog să vie, poftesc: a invita pe cineva la masă, la dans. Rog cu aeru de a porunci: a fost invitat să ĭasă din sală. V. refl. A te invita tu singur la masa unuĭ amic, a veni nechemat la masa luĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

invita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. invit, 2 sg. inviți, 3 invi; conj. prez. 1 sg. să invit, 3 să invite

invita (a ~) vb., ind. prez. 3 invi

invita vb., ind. prez. 1 sg. invit, 3 sg. și pl. invi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INVITA vb. 1. v. chema. 2. a (se) îmbia, a (se) pofti, (grecism înv.) a (se) proscalisi. (Se ~ unul pe altul la petrecere.) 3. v. pofti. 4. a chema, a convoca, (înv., în Transilv. și Ban.) a conchema. (I-a ~ la direcție, la poliție.) 5. v. provoca. 6. v. cita. 7. v. soma.

INVITA vb. 1. a chema, a pofti. (I-a ~ să meargă la el.) 2. a (se) îmbia, a (se) pofti, (grecism înv.) a (se) proscalisi. (Se ~ unul pe altul la petrecere.) 3. a pofti, a ruga, a solicita. (Îl ~ să intre.) 4. a chema, a convoca, (înv., în Transilv. și Ban.) a conchema. (I-a ~ la direcție, la miliție.) 5. a chema, a provoca, (înv.) a provocarisi. (Îl ~ la luptă.) 6. (JUR.) a chema, a cita, (înv., în Transilv.) a soroci. (L-a ~ în fața instanței.) 7. a soma. (Te ~ să-ți vezi de treabă.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a invita (pe cineva) la dans expr. (pol.) a ancheta (pe cineva).

a invita la un interval expr. (intl.) a provoca la duel / la bătaie pentru stabilirea ierarhiei dintr-un grup de infractori pe criteriul forței fizice.

Intrare: invita
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • invita
  • invitare
  • invitat
  • invitatu‑
  • invitând
  • invitându‑
singular plural
  • invi
  • invitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • invit
(să)
  • invit
  • invitam
  • invitai
  • invitasem
a II-a (tu)
  • inviți
(să)
  • inviți
  • invitai
  • invitași
  • invitaseși
a III-a (el, ea)
  • invi
(să)
  • invite
  • invita
  • invită
  • invitase
plural I (noi)
  • invităm
(să)
  • invităm
  • invitam
  • invitarăm
  • invitaserăm
  • invitasem
a II-a (voi)
  • invitați
(să)
  • invitați
  • invitați
  • invitarăți
  • invitaserăți
  • invitaseți
a III-a (ei, ele)
  • invi
(să)
  • invite
  • invitau
  • invita
  • invitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

invita, invitverb

  • 1. A ruga pe cineva să se prezinte undeva sau să participe la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Mă întreb dacă a fost nuntă ori cumetrie de la care dumneata să lipsești. – Ba aș păcătui dacă n-aș recunoaște că totdeauna am fost invitat. SADOVEANU, P. M. 23. DLRLC
    • format_quote Îmi dai voie să te poftesc oleacă în casă și să te invit la un pahar cu apă și la o dulceață? C. PETRESCU, Î. II 167. DLRLC
    • format_quote Invită-i să vie aice ca să parlamentăm împreună. ALECSANDRI, T. I 249. DLRLC
    • 1.1. A chema insistent. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: soma
      • format_quote Te invit să ieși. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Te invit să taci. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.