17 definiții pentru larg (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LARG, -Ă, (I) largi, adj. (II) larguri, s. n. I. Adj. 1. Care ocupă o suprafață mare, care este extins în toate direcțiile; întins, vast. ◊ Expr. În lumea largă = a) în locuri depărtate, departe; b) pretutindeni. 2. De dimensiuni mari; lat. ◊ Loc. adv. Pe larg = în mod amplu, amănunțit. ♦ (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare; p. ext. cuprinzător, încăpător. ◊ Expr. Mână largă, se zice despre un om generos sau cheltuitor. ♦ (Despre veșminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului; care este prea mare față de dimensiunile unei persoane. ◊ Expr. A da (ceva) cu mâneci largi = a da bucuros, cu voie bună; a fi darnic. ♦ (Despre gesturi, mișcări etc.) Desfășurat în toată amploarea. ♦ Fig. Care nu este meschin, care este liber, generos, înaintat. Vederi largi. II. S. n. 1. (Articulat; urmat de determinări în genitiv care indică o suprafață) Întreaga suprafață (a unui loc); partea mai largă (a unui loc). ♦ Loc pe mare depărtat de țărm. ◊ Loc. adv. În larg = departe de țărm, pe apă. 2. Loc deschis care se întinde departe în toate direcțiile; întindere mare, spațiu vast. ◊ Expr. A fi (sau a se simți) la (sau în) largul său = a fi (sau a se simți) în deplină libertate, nestingherit. – Lat. largus.

LARG, -Ă, (I) largi, adj. (II) larguri, s. n. I. Adj. 1. Care ocupă o suprafață mare, care este extins în toate direcțiile; întins, vast. ◊ Expr. În lumea largă = a) în locuri depărtate, departe; b) pretutindeni. 2. De dimensiuni mari; lat. ◊ Loc. adv. Pe larg = în mod amplu, amănunțit. ♦ (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare; p. ext. cuprinzător, încăpător. ◊ Expr. Mână largă, se zice despre un om generos sau cheltuitor. ♦ (Despre veșminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului; care este prea mare față de dimensiunile unei persoane. ◊ Expr. A da (ceva) cu mâneci largi = a da bucuros, cu voie bună; a fi darnic. ♦ (Despre gesturi, mișcări etc.) Desfășurat în toată amploarea. ♦ Fig. Care nu este meschin, care este liber, generos, înaintat. Vederi largi. II. S. n. 1. (Articulat; urmat de determinări în genitiv care indică o suprafață) Întreaga suprafață (a unui loc); partea mai largă (a unui loc). ♦ Loc pe mare depărtat de țărm. ◊ Loc. adv. În larg = departe de țărm, pe apă. 2. Loc deschis care se întinde departe în toate direcțiile; întindere mare, spațiu vast. ◊ Expr. A fi (sau a se simți) la (sau în) largul său = a fi (sau a se simți) în deplină libertate, nestingherit. – Lat. largus.

larg, ~ă [At: PSALT. 26 / Pl: (1-8, 15-40, 57-61) ~rgi, (42, 46-56) ~uri / E: ml largus] 1 a (D. terenuri, teritorii, așezări omenești etc.) Care se întinde pe o suprafață mare Si: extins, întins. 2 a (D. terenuri, teritorii, așezări omenești etc.) Pe a cărui suprafață pot exista multe obiecte, oameni etc. Si: cuprinzător. 3 a (Îlav) În (sau înv, preste) lumea ~ă Pretutindeni. 4 a (Îal; îcn) Nicăieri. 5 a (Îe) A pleca (sau a ieși, a porni, a se duce etc.) în lumea ~ă A pleca departe, într-un loc necunoscut. 6 a (Îe) A umbla (sau a rătăci) în lumea ~ă A călători mult în locuri diferite Si: a colinda. 7 a (Îe) Du-te în lumea (sau, reg, țara) ~ă Se spune pentru a arăta cuiva că e liber să plece unde dorește. 8 a (D. acțiuni, mișcări) Care se desfășoară pe un spațiu întins. 9-10 av (Pop; îe) A-i fi (sau a-i face cuiva) ~ (A-i fi sau) a face să-i fie cuiva la îndemână. 11-12 av (Îae) (A se simți sau) a face pe cineva să se simtă bine. 13-14 av (Îae) (A avea sau) a face să aibă libertate de mișcare. 15 a De dimensiuni mari, în special lat. 16 a (Bis; îs) Calea (sau poarta) ~ă Drum spre iad. 17 a (D. părți ale corpului ființelor) Dezvoltat mult în lățime. 18 a (Pfm; îe) A avea mâna (sau mână) ~ă ori a fi ~ la mână (sau la buzunar) A fi darnic. 19 a (Pfm; îlav) Cu mână ~ă Cu generozitate. 20 a (Îal) Din belșug. 21 a (Reg; îe) A fi ~ în burtă A fi bolnav. 22 a (Îae; pbl) A îndura multe. 23 a (Reg; îlav) În gura ~ă Zgomotos. 24 a (Reg; îe) A face gură ~ă A-și exprima protestul vociferând. 25 a (D. orificii) Care are o deschidere mare. 26 a (D. încăperi, obiecte) Care are un volum apreciabil. 27 a (Pex) Încăpător. 28 a (D. recipiente, cavități etc.) Cu dimensiunea transversală mare. 29 a (D. obiecte de îmbrăcăminte sau încălțăminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului. 30 a (D. obiecte de îmbrăcăminte sau încălțăminte) Care este prea mare față de dimensiunile unei persoane. 31 a (Îvp; îe) A da (ceva) cu mâneci ~rgi A da ceva bucuros, cu plăcere. 32 a (Pop; îlav) Cu mâneci -rgi Cu nerăbdare. 33 a (Pop; îe) Strâmtă-n șale și ~ă-n poale Se spune despre o situație care dezamăgește. 34 a (Fig) De mari proporții. 35 a (Fig) Abundent. 36 a (Fig) Amplu. 37 a (D. grupuri de oameni; îoc redus, restrâns) Numeros. 38 a (Fig; d. sentimente, manifestări etc.) Intens. 39 a (Fig; d. mișcări) Desfășurat în toată amploarea. 40 a (Pex) Măreț. 41 av (Îlav) Pe ~ Detaliat. 42 sn Lărgime. 43-44 av (Îlav; îlpp) De-a (sau în) ~(ul)... De-a curmeziș(ul). 45 av (Îlav) În ~ și-n lat În toate direcțiile Si: pretutindeni. 46 sn Parte a unui loc, cea mai îndepărtată de vorbitor. 47 sn (Pex) Parte a unei ape, depărtată de mal. 48 sn Loc deschis, de mari dimensiuni. 49 sn (Pop; îe) A ieși (sau a scoate pe cineva) la (sau în) ~ A scăpa (pe cineva) dintr-o situație dificilă. 50 sn (Îs) ~ul văii Locul unde se formează o vale între doi munți. 51 sn Spațiu liber, în care te poți mișca nestingherit. 52 sn (Îe) A lua ~ul A fugi. 53 sn (Îe) În (sau la) ~ul meu, tău, său etc. În deplină siguranță sau libertate Si: nestingherit. 54 sn (Pop; îe) A fi la ~ul tău și la strâmtul altuia A-și lua libertăți excesive, în detrimentul altcuiva. 55 sn (Îvr) Dărnicie. 56 sn Bunăstare. 57 sf Rețea de pescuit cu ochiuri mari. 58 sf (Reg) Femeie depravată. 59 sf Femeie deșteaptă, cu experiență de viață, care știe cum să se comporte. 60 sfa (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 61 sf Melodie după care se execută larga (60).

LARG2, -Ă, largi, adj. 1. Care ocupă, care cuprinde o suprafață mare; întins, vast, mare. Și tot vorbind așa, ba una, ba alta, au ieșit afară din oraș... departe, în cîmp larg. VLAHUȚĂ, O. A. III 15. Din larg cuprins de multe zări. COȘBUC, P. I 55. Pleacă cu pași largi și apăsați. CARAGIALE, O. III 15. ◊ Vederi largi = concepție înaintată, lipsă de prejudecăți. ◊ Expr. (În legătură cu verbe de mișcare) În (sau, rar, la) lumea largă = în lumea mare, în toată lumea, în locuri depărtate, în străinătăți. Lăsînd... clădirea afumată Din care-n lumea largă pornisem altădată. MACEDONSKI, O. I 46. Unde-i vremea ceea, cînd eu cercam un vad Să ies la lumea largă. EMINESCU, O. I 92. (Adverbial) A-i fi cuiva larg = a-i fi cuiva îndemînă, a se simți bine, a avea libertatea de mișcare. În mijlocul codrului, Unde-i larg voinicului. ALECSANDRI, P. P. 98. 2. De dimensiuni mari, (în special) lat. Poarta era înaltă și largă. REBREANU, R. I 79. Pe larga-i frunte Încep să se arate încrețituri mărunte. MACEDONSKI, O. I 259. Am oprit... cățeii care aveau cap mai mare, bot mai larg. ODOBESCU, S. III 42. ◊ Fig. Nuvela e prea scurtă... Cadrul e destul de larg pentru o nuvelă mai mare. GHEREA, ST. CR. II 144. Ce vijelie se abătuse peste mintea asta așa de largă și bine înzestrată. VLAHUȚĂ, O. A. 470. Fondul literaturii adevărate nu e de loc egoismul, ci altruismul cel mai larg și mai simpatic. IONESCU-RION, C. 105. ◊ Loc. adv. (În legătură cu verbele «a povesti», «a descrie» etc.) Pe larg = în mod amplu, cu o dezvoltare mare, amănunțit. A descrie pe larg o călătorie.Mai încolo vom vorbi pe larg despre chestia aceasta. GHEREA, ST. CR. II 62. ◊ (Despre gesturi, mișcări) Toată lumea îl saluta cu prietenie și la toată lumea răspundea cu un salut larg. SADOVEANU, P. S. 191. (Adverbial) Se urcă în trăsură... salutînd o dată larg cu pălăria. SADOVEANU, P. S. 178. ♦ (Adverbial, pe lîngă verbe ca «a suna», «a răsuna») Puternic, auzindu-se pînă departe. Clopotele răsunau larg, cuprinzînd sub larma lor satul. CAMILAR, N. II 10. Larg sună lirele Eladei, Plîng sclavi în lanțuri. TOMA, C. V. 36. 3. (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare, p. ext. în care încape mult, cuprinzător, încăpător, spațios. Răsăriră cei patru copii... ținînd în mîinile întinse castroanele largi de tablă. SAHIA, N. 37. Căruța mea e largă; poate să încapă într-însa cît de mult. CREANGĂ, P. 113. Mii de glasuri slabe încep sub bolta largă Un cînt frumos și dulce. EMINESCU, O. I 94. ◊ Expr. Mînă largă, se spune despre cei darnici, generoși. Om cu casa deschisă și cu largă mînă. ISPIRESCU, U. 17. [Romînul] are mîna largă, deși el este sărac. ALECSANDRI, T. II 150. 4. (Despre veșminte) De o croială bogată, făcut cu stofă multă, care permite mișcarea liberă a corpului. Dar n-aș vrea nici stofe cu fir Și cu mărgăritar, Nici largi caftane de vizir. ALECSANDRI, P. I 148. ◊ Expr. (Rar) A da (ceva) cu mîneci largi = a da bucuros, cu plăcere, cu voie bună. Părinții fetei... au de bucurie că le-a picat un om așa de bun și o dau cu mîneci largi. CREANGĂ, P. 168.

LARG1 ~gă (~gi) 1) Care se întinde pe o suprafață mare; care are limite extinse; vast; întins. ◊ În lumea ~gă pe diferite meleaguri; în depărtări. 2) Care permite să încapă mult; încăpător; spațios. Vas ~. Cameră ~gă.A descrie (sau a povesti) pe ~ a descrie sau a povesti cu lux de amănunte; amănunțit. Mână ~gă darnic; generos. Vederi ~gi cunoștințe profunde și receptive față de nou, față de progres. /<lat. largus

larg a. 1. de mare întindere: drum larg; 2. fig. puțin scrupulos: conștiință largă; 3. generos: mână largă. [Lat. LARGUS]. ║ adv. (pe), cu de-amănuntul. ║ n. 1. lărgime: are trei metri în larg; 2. loc spațios: în largul curții; fig. a se simți la largul său; 3. partea mării depărtată de țărm: a lua largul (și cu sensul de «a fugi» cf. alergà).

larg, -ă adj. (lat. largus, it. sp. pg. largo, pv. larc, fr. large, cat. llarg). Încăpător în lățime: stradă largă (maĭ bine lată): galerie, haĭnă largă. Fig. Generos. Liberal, darnic: om larg, mînă largă. Mare, considerabil: concesiunĭ largĭ. Gură largă (Iron.), care vorbește prea mult (și nu păstrează secretu). Conștiință largă, fără scrupul. Vederĭ largĭ, ideĭ marĭ, cugetărĭ adîncĭ. S. n. fără pl. Lărgime: doĭ metri în larg. În largu măriĭ saŭ oceanuluĭ, la adînc, departe de mal. A ĭeși la larg, a ĭeși în largu măriĭ. A fi (saŭ a te simți) la largu tăŭ, a fi (saŭ a te simți) bine, neîmpedecat de nimica, liber: pe munte se simte vulturu la largu luĭ. Pe larg, largamente, în detaliŭ, cu de amănuntu: a spune pe larg.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

larg1 adj. m., f. largă; pl. m. și f. largi

larg1 adj. m., f. largă; pl. m. și f. largi

larg adj. m., f. largă; pl. m. și f. largi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LARG adj. v. culant, darnic, generos, mărinimos.

LARG adj. 1. v. întins. 2. v. spațios. 3. amplu, întins, mare. (Știrea ocupa un spațiu ~ în ziar.) 4. întins, spațios, vast. (Bulevarde ~.) 5. întins, lăbărțat, lărgit, lățit. (Un pulover ~.) 6. lat, mare. (Pălărie cu boruri ~.) 7. liber, (înv. și pop.) slobod. (O legătură prea ~.) 8. v. amplu.

LARG adj. 1. cuprinzător, întins, mare, vast, (înv. și reg.) mereu, (înv.) desfătat. (Un spațiu ~.) 2. cuprinzător, încăpător, mare, spațios. (O cameră ~.) 3. amplu, întins, mare. (Știrea ocupa un spațiu ~ în ziar.) 4. întins, spațios, vast. (Bulevarde ~.) 5. întins, lărgit, lățit. (Un pulover ~.) 6. lat, mare. (Pălărie cu boruri ~.) 7. liber, (înv. și pop.) slobod. (O legătură ~.) 8. amplu, bogat, cuprinzător. (O perspectivă ~.)

larg adj. v. CULANT. DARNIC. GENEROS. MĂRINIMOS.

Larg ≠ îngust, strâmt, strâns, restrâns

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

larg (largă), adj.1. Lat.2. Spațios, extins. – 3. Liber, vast, comod, încăpător. – 4. Amplu, maiestuos. – 5. Liberal, generos. – 6. (Adv.) În mod amplu, cu lărgime, comod. – 7. (S. n.) Lărgime, lățime. – 8. (S. n.) Loc deschis, spațiu, distanță. – 9. (S. n.) Spațiu liber, libertate, latitudine. – 10. (S. n.) Întinsul mării. – Mr., megl. largu, istr. lǫrg. Lat. largus (Pușcariu 943; Candrea-Dens., 950; REW 4912; DAR), cf. it., sp., port. largo, prov. larc, cat. llarg, fr. large, alb. largë (Philippide, II, 645). Sensurile 4, 5 și 10 sînt împrumuturi literare din fr. large. Der. lărgime, s. f. (lățime, amploare; spațiu liber, latitudine, libertate); lărgămînt, s. n. (înv., lărgime, amplitudine); larghețe, s. f. (liberalitate, generozitate), din it. larghezza; lărgi, vb. (a mări; a extinde, a dilata), cf. mr. lărgescu, istr. lărjesc (după Pușcariu 943 și Candrea-Dens., 951, dintr-un lat. *largῑre, În loc de largῑri); lărgitor, adj. (măritor); lărgitoare, s. f. (măritor pentru mănuși sau încălțăminte); prelarg, s. n. (extensiune, lărgime), cuvînt creat de Odobescu, drept paralelă la prelung. Cf. alerga.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LARGU, com. în jud. Buzău, situată în C. Buzău-Călmățui, pe râul Călmățui; 1.686 loc. (2000). Necropolă sarmatică (sec. 2-3), cu inventar divers (vase ceramice, cercei de bronz, mărgele de sticlă și chihlimbar, oglinzi cu tamga, cuțite de fier, fusaiole de lut ș.a.), în satul Scărlătești. Biserica Sfinții Voievozi (1817), în satul Largu.

Intrare: larg (adj.)
larg1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A76)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • larg
  • largul
  • largu‑
  • largă
  • larga
plural
  • largi
  • largii
  • largi
  • largile
genitiv-dativ singular
  • larg
  • largului
  • largi
  • largii
plural
  • largi
  • largilor
  • largi
  • largilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

larg, largăadjectiv

  • 1. Care ocupă o suprafață mare, care este extins în toate direcțiile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și tot vorbind așa, ba una, ba alta, au ieșit afară din oraș... departe, în cîmp larg. VLAHUȚĂ, O. A. III 15. DLRLC
    • format_quote Din larg cuprins de multe zări. COȘBUC, P. I 55. DLRLC
    • format_quote Pleacă cu pași largi și apăsați. CARAGIALE, O. III 15. DLRLC
    • chat_bubble În lumea largă = în locuri depărtate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: departe
      • format_quote Lăsînd... clădirea afumată Din care-n lumea largă pornisem altădată. MACEDONSKI, O. I 46. DLRLC
      • format_quote Unde-i vremea ceea, cînd eu cercam un vad Să ies la lumea largă. EMINESCU, O. I 92. DLRLC
    • chat_bubble În lumea largă = pretutindeni. DEX '09 DEX '98
      sinonime: pretutindeni
    • chat_bubble (și) adverbial A-i fi cuiva larg = a-i fi cuiva îndemână, a se simți bine, a avea libertatea de mișcare. DLRLC
      • format_quote În mijlocul codrului, Unde-i larg voinicului. ALECSANDRI, P. P. 98. DLRLC
  • 2. De dimensiuni mari. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: lat
    • format_quote Poarta era înaltă și largă. REBREANU, R. I 79. DLRLC
    • format_quote Pe larga-i frunte Încep să se arate încrețituri mărunte. MACEDONSKI, O. I 259. DLRLC
    • format_quote Am oprit... cățeii care aveau cap mai mare, bot mai larg. ODOBESCU, S. III 42. DLRLC
    • format_quote figurat Nuvela e prea scurtă... Cadrul e destul de larg pentru o nuvelă mai mare. GHEREA, ST. CR. II 144. DLRLC
    • format_quote figurat Ce vijelie se abătuse peste mintea asta așa de largă și bine înzestrată. VLAHUȚĂ, O. A. 470. DLRLC
    • format_quote figurat Fondul literaturii adevărate nu e de loc egoismul, ci altruismul cel mai larg și mai simpatic. IONESCU-RION, C. 105. DLRLC
    • 2.1. (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Răsăriră cei patru copii... ținînd în mîinile întinse castroanele largi de tablă. SAHIA, N. 37. DLRLC
      • format_quote Mii de glasuri slabe încep sub bolta largă Un cînt frumos și dulce. EMINESCU, O. I 94. DLRLC
      • chat_bubble Mână largă, se zice despre un om generos sau cheltuitor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Om cu casa deschisă și cu largă mînă. ISPIRESCU, U. 17. DLRLC
        • format_quote [Românul] are mîna largă, deși el este sărac. ALECSANDRI, T. II 150. DLRLC
    • 2.2. (Despre veșminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului; care este prea mare față de dimensiunile unei persoane. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Dar n-aș vrea nici stofe cu fir Și cu mărgăritar, Nici largi caftane de vizir. ALECSANDRI, P. I 148. DLRLC
      • chat_bubble A da (ceva) cu mâneci largi = a da bucuros, cu voie bună; a fi darnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Părinții fetei... au de bucurie că le-a picat un om așa de bun și o dau cu mîneci largi. CREANGĂ, P. 168. DLRLC
    • 2.3. (Despre gesturi, mișcări etc.) Desfășurat în toată amploarea. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Toată lumea îl saluta cu prietenie și la toată lumea răspundea cu un salut larg. SADOVEANU, P. S. 191. DLRLC
      • format_quote (și) adverbial Se urcă în trăsură... salutînd o dată larg cu pălăria. SADOVEANU, P. S. 178. DLRLC
    • 2.4. figurat Care nu este meschin, care este liber, generos, înaintat. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Vederi largi. DEX '09 DEX '98
      • 2.4.1. Vederi largi = concepție înaintată, lipsă de prejudecăți. DLRLC
    • 2.5. (și) adverbial (Pe lângă verbe ca «a suna», «a răsuna») Auzindu-se până departe. DLRLC
      sinonime: puternic
      • format_quote Clopotele răsunau larg, cuprinzînd sub larma lor satul. CAMILAR, N. II 10. DLRLC
      • format_quote Larg sună lirele Eladei, Plîng sclavi în lanțuri. TOMA, C. V. 36. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Pe larg = în mod amplu, amănunțit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A descrie pe larg o călătorie. DLRLC
      • format_quote Mai încolo vom vorbi pe larg despre chestia aceasta. GHEREA, ST. CR. II 62. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.