2 definiții pentru lătureancă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂTUREAN, -EANCĂ, lătureni, -ence, s. m. și f. (Regional) Persoană care locuiește într-un sat vecin cu cel al vorbitorului. Feciorii din Mălini se prinseră la horă cu lăturenii, fetele din Mălini se prinseră și ele cu lăturencele. CAMILAR, TEM. 404. Galopînd, își văzu anii copilăriei cînd prindea în lunci caii lăturenilor... călărindu-i pînă după asfințita soarelui. id. N. I 310.

LĂTUREAN, -EANCĂ, lătureni, -ence, s. m. și f. (Reg.) Persoană care locuiește într-un sat vecin cu cel al vorbitorului. – Din latură + suf. -ean.

Intrare: lătureancă
substantiv feminin (F26)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lătureancă
  • lătureanca
plural
  • lăturence
  • lăturencele
genitiv-dativ singular
  • lăturence
  • lăturencei
plural
  • lăturence
  • lăturencelor
vocativ singular
  • lătureancă
  • lătureanco
plural
  • lăturencelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lăturean, lăturenisubstantiv masculin
lătureancă, lăturencesubstantiv feminin

  • 1. regional Persoană care locuiește într-un sat vecin cu cel al vorbitorului. DLRLC
    • format_quote Feciorii din Mălini se prinseră la horă cu lăturenii, fetele din Mălini se prinseră și ele cu lăturencele. CAMILAR, TEM. 404. DLRLC
    • format_quote Galopînd, își văzu anii copilăriei cînd prindea în lunci caii lăturenilor... călărindu-i pînă după asfințita soarelui. CAMILAR, N. I 310. DLRLC
etimologie:
  • latură + sufix -ean. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.