6 definiții pentru mehenghi (persoană)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MEHENGHI, -GHE, (I) mehenghiuri, s. n., (II) mehenghi, -ghe, adj. I. (Înv.) S. n. Piatră cu care se încercau metalele prețioase. II. Adj. (Pop.; adesea substantivat) Priceput, isteț, abil; p. ext. șmecher, șiret: glumeț, poznaș. – Din tc. mehenk.

MEHENGHI, -GHE, (I) mehenghiuri, s. n., (II) mehenghi, -ghe, adj. I. S. n. Piatră cu care se încercau metalele prețioase. II. Adj. (Pop.; adesea substantivat) Priceput, isteț, abil; p. ext. șmecher, șiret: glumeț, poznaș. – Din tc. mehenk.

MEHENGHI, -GHE, mehenghi, -ghe, s. m. și f. Persoană pricepută, iscusită, abilă; p. ext. șmecher, șiret, viclean, perfid. Venea mehenghiul, din cărărușele lui de dragoste. CAMILAR, N. II 425. Intrînd în vorbă cu dînsa, fata, bună mehenghe, îi întoarce capul și Ipate vede că nu-i de lepădat. CREANGĂ, P. 165. ◊ (Adjectival) Ni-l zugrăvi ca pe un bulibașa mehenghi, vînzător și slugarnic. M. I. CARAGIALE, C. 22. Îi arătă bucurie mare... ca o leliță mehenghe. GORJAN, H. IV 74. ♦ Persoană glumeață, poznașă, șugubeață. Flăcăii... mai luau cu ei și cîte un mehenghi bun de gură. ȘEZ. IV 230. – Variantă: mehenchi (SEVASTOS, N. 317) s. m.

MEHENGHI ~e adj. și substantival rar 1) Care manifestă agerime a minții și deșteptăciune; isteț. 2) Care se orientează cu pricepere în orice situație, trăgând foloase; viclean; șmecher; șiret; hâtru. 3) Căruia îi place să glumească; bun de glume; glumeț. /<turc. mehenk

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: mehenghi (persoană)
substantiv masculin (M73)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mehenghi
  • mehenghiul
  • mehenghiu‑
plural
  • mehenghi
  • mehenghii
genitiv-dativ singular
  • mehenghi
  • mehenghiului
plural
  • mehenghi
  • mehenghilor
vocativ singular
  • mehenghiule
  • mehenghe
plural
  • mehenghilor
substantiv masculin (M73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mehenchi
  • mehenchiul
plural
  • mehenchi
  • mehenchii
genitiv-dativ singular
  • mehenchi
  • mehenchiului
plural
  • mehenchi
  • mehenchilor
vocativ singular
  • mehenchiule
  • mehenche
plural
  • mehenchilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mehenghi, mehengheadjectiv
mehenghi, mehenghisubstantiv masculin
mehenghe, mehenghesubstantiv feminin

  • 1. popular Abil, isteț, priceput. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Venea mehenghiul, din cărărușele lui de dragoste. CAMILAR, N. II 425. DLRLC
    • format_quote Intrînd în vorbă cu dînsa, fata, bună mehenghe, îi întoarce capul și Ipate vede că nu-i de lepădat. CREANGĂ, P. 165. DLRLC
    • format_quote Ni-l zugrăvi ca pe un bulibașa mehenghi, vînzător și slugarnic. M. I. CARAGIALE, C. 22. DLRLC
    • format_quote Îi arătă bucurie mare... ca o leliță mehenghe. GORJAN, H. IV 74. DLRLC
    • format_quote Flăcăii... mai luau cu ei și cîte un mehenghi bun de gură. ȘEZ. IV 230. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.