4 definiții pentru mestecălău
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mestecălău sn [At: CHEST. VIII, 15/2 / Pl: ~laie / E: mestecă2 + -ălău] (Trs; Ban) Făcăleț pentru mestecat mămăliga Si: (reg) mestecar, mestelnic.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MESTECĂLĂU s. v. făcăleț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mestecălău s. v. FĂCĂLEȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MESTECĂLĂU s. n. (Prin Transilv. și Ban.) Făcăleț (pentru mestecat mămăliga). CHEST. VIII 15/2, cf. A III 7, 18, GLOSAR REG. - Pl.: mestecălaie. – Mesteca2 + suf. -ălău.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mestecălău
mestecălău substantiv neutru
| substantiv neutru (N46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)