12 definiții pentru moldovean (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOLDOVEAN, -Ă, moldoveni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din Moldova; moldav. 2. Adj. Care aparține Moldovei sau moldovenilor (1), privitor la Moldova ori la moldoveni; moldovenesc, moldav. – Moldova (n. pr.) + suf. -ean.

moldovean, ~ă [At: URECHE, ap. GCR I, 71/34 / V: (reg) ~van, mulduvan, (înv) muldovan / Pl: ~eni, ~ene / E: Moldova + -ean] 1-4 smf, a (Persoană) care (face parte din populația de bază a Moldovei sau) este originară din Moldova Si: (înv) moldav (1-2). 5 smp Populație din Moldova. 6 sm (Îe) Mintea ~ului cea de pe urmă Mintea (62) românului care devine realist după ce a făcut o greșeală. 7 sf (Reg) Plantă nedefinită mai îndeaproape. 8-9 a Care aparține (Moldovei sau) moldovenilor (5) Si: moldovenesc (1-2), (înv) moldav (3-4). 10-1 a Privitor (la Moldova sau) la moldoveni (5) Si: moldovenesc (3-4), (înv) moldav (5-6). 12-14 Moldovenesc (5-7).

MOLDOVEAN, -Ă, moldoveni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară de acolo; moldav. 2. Adj. Care aparține Moldovei sau moldovenilor (1), privitor la Moldova sau la moldoveni, originar din Moldova; moldovenesc, moldav. – Moldova (n. pr.) + suf. -ean.[1]

  1. În original, greșit: s. m. și f. Pentru forma de f. vezi cuv. moldoveancă, -e. LauraGellner

MOLDOVEAN1 ~eană (~eni, ~ene) Care aparține Moldovei sau populației ei; din Moldova. /Moldova n. pr. + suf. ~ean

moldovan, ~ă smf, a vz moldovean

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

moldovean adj. m., s. m., pl. moldoveni; adj. f. moldovea, pl. moldovene

moldovean adj. m., s. m., pl. moldoveni; adj. f. moldoveană, pl. moldovene

moldovean s. m., adj. m., pl. moldoveni; f. sg. moldoveană, pl. moldovene

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOLDOVEAN s., adj. 1. s. (înv.) bogdan, moldav. 2. adj. v. moldovenesc.

MOLDOVEAN s., adj. 1. s. (înv.) bogdan, moldav. 2. adj. moldovenesc, (înv.) bogdănesc, moldav.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MOLDOVEÁN, -Ă (< n. pr. Moldova) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană din Moldova sau originară de acolo. 2. Adj. Moldovenesc.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MOLDOVEAN, -Ă subst., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară de acolo; (franțuzism învechit) moldav (1). Ștefan Vodă pornitu-s-au după dînșii cu moldovenii sei. URECHE, ap. GCR I, 71/34. Și de loc leatopiseță de muldovan scrisă nu să află. M. COSTIN, ap. GCR I, 197/5. Să lumineaze celor den casă ai besearicii noroade, rumânilor, moldoveanilor. BIBLIA (1688), [prefață] 8/14. Aceasta poveaste iaste cârâia noi moldoveanií îi zicem minciună cu coarne. CANTEMIR, HR., ap. GCR I, 361/17, cf. GCR II, 75/31. Ce zisei la anul trecut despre unirea moldoveanilor cu biserica Romei, iată se adeverează. ȘINCAI, HR. II, 241/28. Inima ne-au rămas tot de moldovan. RUSSO, S. 13. Sadoveanu a notat cu multă precizie limba poporului, mai cu seamă pe aceea a moldovenilor. VIANU, A. P. 238. C. Miile, un moldovean venit din cercul socialist al „Contemporanului” ieșean. V. ROM. martie 1957, 9. Unu-i moldovan, unu-i ungurean, Și unu-i vrîncean. ALECSANDRI, P. P. 1. Împăratul o cununat pe fata lui cu mulduvanul. ȘEZ. II, 157. ◊ (Cu sens colectiv) Fiind turcii osteniți. . . s-au biruit, tăiat și înfrînt de moldoveanul. ȘINCAI, HR. II, 59/24. ◊ E x p r. Mintea moldoveanului cea de pe urmă = mintea românului cea de pe urmă. v. r o m â n. Roagă-te să-ți dea D-zeu mintea moldoveanului cea de pe urmă. NEGRUZZI, S. I, 251. 2. Adj. Care aparține Moldovei sau moldovenilor (1), privitor la Moldova sau la moldoveni, originar din Moldova; moldovenesc, (franțuzism învechit) moldav (2). Au răspuns că nimeni din boierii țârii Moldovei n-au venit, sau cărți moldoveni. IST. Ț. R. 15. Un căpitan moldovan, anume Decusară, au grăbit cu calul asupră-le. NECULCE, L. 58. [Bogdan] ș-au luat șie muiere moldovană. ȘINCAI, HR. II, 116/34. P-a Neamțului cetate, eu văz o eroină, Moldoveană în toate. HELIADE, O. I, 181. Studie moldovană. [Titlu]. RUSSO, S. 10. Obiceiurile acoperă subt o singură mantie toate treptile poporului moldovan. id. ib. 14. Politica moldoveană se afla pusă în luptă cu acea franceză. HASDEU, I. V. 51. Fata e a unui boier moldovan. SADOVEANU, O. V, 604, cf. 519. Dar în colțul mesii Șeade un tînăr moldovean, Pîraciu lui Dobrișan. MAT. FOLK. 102, cf. 104. 3. S. f. (Regional) Numele unei plante nedefinite mai de aproape (Hațeg). H XVII 62. – Pl.: moldoveni, -e. – Și: (regional) moldován, -ă, mulduván, -ă, (învechit) muldován, -ă s. m. și f., adj. – Moldova (n. pr.) + suf. -ean.

Intrare: moldovean (adj.)
moldovean1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A17)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moldovean
  • moldoveanul
  • moldoveanu‑
  • moldovea
  • moldoveana
plural
  • moldoveni
  • moldovenii
  • moldovene
  • moldovenele
genitiv-dativ singular
  • moldovean
  • moldoveanului
  • moldovene
  • moldovenei
plural
  • moldoveni
  • moldovenilor
  • moldovene
  • moldovenelor
vocativ singular
plural
moldovan1 (adj.) adjectiv plural necunoscut
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moldovan
  • moldovanul
  • moldova
  • moldovana
plural
genitiv-dativ singular
  • moldovan
  • moldovanului
  • moldovane
  • moldovanei
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

moldovean, moldoveaadjectiv

  • 1. Care aparține Moldovei sau moldovenilor, privitor la Moldova ori la moldoveni. DEX '09 DEX '98 NODEX
    • format_quote În capul mesei, între nobili și boieri moldoveni, Alexandrei sta drept pe un jilț mai înalt. SADOVEANU, O. VII 156. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.