4 definiții pentru mănunchiare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mănunchiare sf [At: COSTINESCU / V: (Reg) ~uchi~ / Pl: ~ieri / E: mănuchia] (Rar) 1-5 Legare, strângere în mănunchi (1, 2, 4, 5, 9). 6 Fixare a unui mâner la un obiect.

mănuchiare sf vz mănunchiare

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂNUNCHIÁRE s. f. (Rar) Acțiunea de a m ă n u n c h i a. Cf. COSTINESCU, TDRG. - Și: (regional) mănuchiáre s. f. COSTINESCU. – V. mănunchia.

MĂNUCHIARE s. f. v. mănunchiare.

Intrare: mănunchiare
mănuchiare
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mănuchiare
  • mănuchiarea
plural
  • mănuchieri
  • mănuchierile
genitiv-dativ singular
  • mănuchieri
  • mănuchierii
plural
  • mănuchieri
  • mănuchierilor
vocativ singular
plural
mănunchiare
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mănunchiare
  • mănunchiarea
plural
  • mănunchieri
  • mănunchierile
genitiv-dativ singular
  • mănunchieri
  • mănunchierii
plural
  • mănunchieri
  • mănunchierilor
vocativ singular
plural