6 definiții pentru mărhaie

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mărhaie sf [At: STĂNOIU, C. I. 50 / V: mârhai / Pl: ~hăi / E: marhă + -aie] (Trs; Buc) 1 Vită cornută, bou sau vacă. 2 Vită de muncă. 3 (Pgn) Animal domestic Si: dobitoc. 4 (Prc) Vacă mare și slabă. 5 (Dep) Femeie mare, grasă, mătăhăloasă.

mărháĭe f., pl. ăĭ (d. marhă. V. marfă). Trans. Vacă. Mold. Iron. Femeĭe grasă cît o mărhaĭe, femeĭe foarte grasă. V. durbeniță, bașoldină, talaghir.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂRHÁIE s. f. (Transilv. și Bucov.) Vită cornută (mai ales bou sau vacă) ; vită de muncă ; p. g e n e r. animal domestic, dobitoc. D-apoi c-avem oi bugăt. . . și mărhăi bugăt, că doar cu ele ne [h]rănim. STĂNOIU, C. I. 50, cf. CHEST. V 76/166. Să pune pă scaun înaint'a mărhăilor . . . o pită. ALRT II 126, cf. ALR II/I MN 54, 4169, ALR SN I h 193, ALR SN II h 322. Abge am scăpat de iarna asta cu mărhăil'e. ALR I 324/217, cf. 417, 418, 450, 646, 1056. Să duse la munt'e cu mărhăile. ib. 1088/217, cf. 1580, 1901. Să nu între-n ocolu meu nici o mărhaie străină; ALR II 3 013/219, cf. 4 080, 4 240, 5 094, 5 653, 6 345, A V 14, GLOSAR REG., com. din VICOVUL DE SUS-RĂDĂUȚI. ♦ P. restr. Vacă mare și slabă. BUL. FIL. VII-VIII, 103, cf. ȘEZ. III, 70. ♦ Epitet depreciativ pentru o femeie mare, grasă, mătăhăloasă. Eu mă ții la păr bălaie, Feciorii îmi zic mărhaie. RETEGANUL, TR. 165, cf. ȘEZ. XIX, 12. - Pl.: mărhăi. – Și: mîrhái s. f. BL VI, 198. – Marhă + suf. -aie.

Intrare: mărhaie
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărhaie
  • mărhaia
plural
  • mărhăi
  • mărhăile
genitiv-dativ singular
  • mărhăi
  • mărhăii
plural
  • mărhăi
  • mărhăilor
vocativ singular
plural
mârhai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.