3 definiții pentru mățălău
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mățălău sn [At: CHEST. IV, 128/808 / Pl: ~laie / E: maț + -ălău] 1 (Reg) Loc de arătură lung și îngust. 2 (Trs) Fir de urzeală care n-a avut loc să treacă prin ițe și prin spată.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mățălău, mățălaie, s.n. (reg.) 1. loc de arătură lung și îngust. 2. fir de urzeală netrecut prin ițe, prin spată.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂȚĂLĂU s. n. 1. (Regional) Loc de arătură lung și îngust (Oveselu-Drăgășani). CHEST. IV 128/808. 2. (Prin Transilv.) Fir de urzeală care n-a avut loc să treacă prin ițe și prin spată. Cf. ALR I 1291/138, 150. – Pl.: mățălaie. – Maț + suf. -ălău.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mățălău
mățălău substantiv neutru
substantiv neutru (N46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)