10 definiții pentru năluceală

Explicative DEX

NĂLUCEALĂ, năluceli, s. f. (Rar) Nălucă (2). – Năluci + suf. -eală.

NĂLUCEALĂ, năluceli, s. f. (Rar) Nălucă (2). – Năluci + suf. -eală.

năluceală sf [At: C. PETRESCU / Pl: ~eli / E: năluci + -eală] (Rar) Nălucă (5).

NĂLUCEALĂ, năluceli, s. f. Închipuire, nălucă (2). Eu sînt de vină, Coco? – Tu, cu născocelile și nălucelile tale! C. PETRESCU, A. R. 36.

năluceálă f., pl. elĭ. Nălucire.

Ortografice DOOM

năluceală (rar) s. f., g.-d. art. nălucelii; pl. năluceli

năluceală (rar) s. f., g.-d. art. nălucelii; pl. năluceli

năluceală s. f., g.-d. art. nălucelii; pl. năluceli

Sinonime

NĂLUCEALĂ s. v. iluzie, închipuire, nălucire, părere.

năluceală s. v. ILUZIE. ÎNCHIPUIRE. NĂLUCIRE. PĂRERE.

Tezaur

NĂLUCEALĂ s. f. (Rar) Nălucă (2). cf. costinescu, ddrf, tdrg. Eu sînt de vină, Coco? Tu, cu născocelile și nălucelile tale! c. petrescu, a. r. 36, cf. alr i 1 405/610. – pl.: năluceli. – Năluci + suf. -eală.

Intrare: năluceală
năluceală substantiv feminin
substantiv feminin (F57)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năluceală
  • năluceala
plural
  • năluceli
  • nălucelile
genitiv-dativ singular
  • năluceli
  • nălucelii
plural
  • năluceli
  • nălucelilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năluceală, nălucelisubstantiv feminin

etimologie:
  • Năluci + -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.