13 definiții pentru omologa

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OMOLOGA, omologhez, vb. I. Tranz. A confirma, în baza autorității conferite de lege, valoarea sau autenticitatea unui act scris. ♦ A recunoaște oficial o performanță, un rezultat sportiv (după o verificare prealabilă). ♦ A accepta un tip de produs și a aproba fabricarea lui (în serie). – Din fr. homologuer.

OMOLOGA, omologhez, vb. I. Tranz. A confirma, în baza autorității conferite de lege, valoarea sau autenticitatea unui act scris. ♦ A recunoaște oficial o performanță, un rezultat sportiv (după o verificare prealabilă). ♦ A accepta un tip de produs și a aproba fabricarea lui (în serie). – Din fr. homologuer.

omologa vt [At: ȘĂINEANU / Pzi: ~ghez / E: fr homologuer] 1 A confirma, în baza autorității conferite de lege, valoarea sau autenticitatea unui act scris. 2 A recunoaște oficial o performanță, un rezultat sportiv, după o verificare prealabilă. 3 A accepta oficial un tip de produs și a aproba fabricarea lui curentă.

OMOLOGA, omologhez, vb. I. Tranz. A confirma, în baza autorității conferite de lege, valoarea sau autenticitatea unui act scris. ♦ (Sport) A recunoaște oficial, a confirma valabilitatea unei performanțe sau a unui rezultat după o verificare prealabilă. ♦ A confirma oficial calitățile unui fabricat; a admite folosirea unui fabricat în anumite scopuri.

OMOLOGA vb. I. tr. A aproba, a sancționa anumite acte pentru a le da valoare juridică. ♦ (Sport) A recunoaște oficial o performanță, în urma verificării. ♦ A confirma oficial calitățile unui produs, aprobînd folosirea lui în anumite scopuri. [P.i. 3,6 -ghează. / < fr. homologuer].

OMOLOGA vb. tr. 1. a confirma valoarea sau autenticitatea unui înscris. 2. a recunoaște oficial o performanță (sportivă). 3. a confirma oficial calitățile unui produs. (< fr. homologuer)

A OMOLOGA ~ghez tranz. 1) (acte scrise) A aproba în urma unei verificări prealabile (dând valoare juridică). 2) (produse industriale) A aproba în mod oficial în vederea fabricării în serie. 3) (obiecte) A declara conform anumitor norme. ~ o piscină. 4) (rezultate, performanțe sportive) A recunoaște oficial, înregistrând (după verificarea corespunzătoare). /<fr. homologuer

omologà v. a confirma prin autoritatea justiției un act făcut între particulari.

*omologhéz, a -gá v. tr. (fr. homologuer, mlat. homólogo, -gáre, vgr. ῾omologéo d. ῾omólogos, omolog, de aceĭașĭ părere). Jur. Confirm pin autoritatea judiciară saŭ administrativă un act particular saŭ de la o autoritate inferioară.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

omologa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. omologhez, 3 omologhea; conj. prez. 1 sg. să omologhez, 3 să omologheze

omologa (a ~) vb., ind. prez. 3 omologhea

omologa vb., ind. prez. 1 sg. omologhez, 3 sg. și pl. omologhea

omologa (ind. prez. 3 sg. și pl. omologhează)

Intrare: omologa
verb (VT205)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • omologa
  • omologare
  • omologat
  • omologatu‑
  • omologând
  • omologându‑
singular plural
  • omologhea
  • omologați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • omologhez
(să)
  • omologhez
  • omologam
  • omologai
  • omologasem
a II-a (tu)
  • omologhezi
(să)
  • omologhezi
  • omologai
  • omologași
  • omologaseși
a III-a (el, ea)
  • omologhea
(să)
  • omologheze
  • omologa
  • omologă
  • omologase
plural I (noi)
  • omologăm
(să)
  • omologăm
  • omologam
  • omologarăm
  • omologaserăm
  • omologasem
a II-a (voi)
  • omologați
(să)
  • omologați
  • omologați
  • omologarăți
  • omologaserăți
  • omologaseți
a III-a (ei, ele)
  • omologhea
(să)
  • omologheze
  • omologau
  • omologa
  • omologaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

omologa, omologhezverb

  • 1. A confirma, în baza autorității conferite de lege, valoarea sau autenticitatea unui act scris. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. A recunoaște oficial o performanță, un rezultat sportiv (după o verificare prealabilă). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. A accepta un tip de produs și a aproba fabricarea lui (în serie). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.