23 de definiții pentru poponeț (zool.; sperietoare)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POPONEȚ1, poponeți, s. m. (Regional) 1. Numele a două specii de animale rozătoare: a) șoarece de câmp; b) șoarece de pădure. ◊ Expr. (Adverbial) A sta (sau a rămâne etc.) poponeț = a sta (sau a rămâne) în picioare, țeapăn, nemișcat; a sta izolat de alții. A veni poponeț = a veni, a apărea pe neașteptate; a da buzna (peste cineva). A sări poponeț = a sări dintr-odată (cu vorba). 2. Sperietoare de păsări; momâie, popândău (2), popândeț (2). [Var.: poponete s. m.] – Et. nec.

poponeț3 [At: ȘEZ. XVIII, 168 / V: (pop) ~ete / Pl: (1-2, 8) ~i, (9-14) ~e / E: pop1+ -oneț] 1 sm (Zlg; reg) Șoarece (Apodemus sylvaticus). 2 sm (Zlg; reg) Șoarece (Microtus arvalis). 3-4 av (Pan; îe) A sta (sau a se așeza, a ședea ~) (A sta sau a rămâne în picioare ori) a se așeza pe ceva cu spatele drept, țeapăn, nemișcat. 5 av (Pex; îae) A sta provocator în fața cuiva. 6 av (Îae) A sta izolat de alții. 7 av (Fam; pe lângă verbe de mișcare) Deodată. 8 sm (Pop) Sperietoare de păsări. 9 sn (Pop) Feștilă sau fitil de opaiț. 10 sn (Pgn) Opaiț. 11 sn (Buc) Petic textil muiat în sulf și căruia i se dă foc, pentru a afuma albinele. 12-14 sn (Reg) Pop1 (1-2, 30).

POPONEȚ1, poponeți, s. m. (Reg.) 1. Șoarece de câmp; șoarece de pădure. ◊ Expr. (Adverbial) A sta (sau a rămâne etc.) poponeț = a sta (sau a rămâne) în picioare, țeapăn, nemișcat; a sta izolat de alții. A veni poponeț = a veni, a apărea pe neașteptate; a da buzna (peste cineva). A sări poponeț = a sări dintr-o dată (cu vorba), a sări tam-nisam. 2. Sperietoare de păsări; momâie, popândău (2), popândeț (2). [Var.: poponete s. m.] – Et. nec.

POPONEȚ, (1) poponeți, s. m., (2, 3, 4) poponețe, s. n. 1. (Zool.) Șoarece de cîmp și de pădure, lung de aproximativ 12 cm, cu spinarea roșcată și pîntecele alb, care are obiceiul să stea în două picioare; trăiește în galerii subterane, de unde iese după hrană, făcînd stricăciuni pe ogoare (Apodemus sylvaticus).Expr. A sta (sau a rămîne) poponeț = a sta (sau a rămîne) în picioare, drept, nemișcat, înțepenit. Un fedeleș de vin stătea poponeț alături, ca un pitic al tainițelor pădurii, care anume luase acea înfățișare. SADOVEANU, F. J. 83. După ce m-a doftorii, am rămas un timp poponeț în marginea patului. id. N. F. 87. A veni poponeț = a veni ca din senin, tam-nisam; a da buzna (peste cineva). A scoate poponeț = a scoate gata făcut, aranjat. Și-apoi lasă-te în conta sfinției-sale, că te scoate poponeț ca din cutie. CREANGĂ, O. A. 73. 2. Opaiț, sfeșnic. Pe vatră clipea, mijind, un capăt de luminare de său într-un poponeț de lut. HOGAȘ, M. N. 78. Dacă doar nu-s un poponeț să m-aprind și să mă sting pe mică pe ceas. ALECSANDRI, T. 814. 3. Momîie de speriat păsările; sperietoare. 4. (Familiar) Șezut, dos. O femeie dregea pantalonii rupți ai unui băiat fără să-l dezbrace, ci răsturnîndu-l cu capul în jos și punîndu-i poponețul deasupra mașinii de cusut. PAS, Z. I 196. – Variante: poponete s. m., poponeață s. f.

POPONEȚ2 ~i m. 1) Șoarece de câmp și de pădure, care stă și în două picioare. ◊ A sta (sau a rămâne) ~ a sta (sau a rămâne) nemișcat. 2) Obiect cu înfățișare de om, așezat pe un teren cu anumite culturi, pentru a speria păsările ce pot aduce daune; sperietoare de păsări; momâie; matahală. /Orig. nec.

poponéț m. (d. pop. saŭ rut. oponec. V. popondoc). Est. Popondoc (guzgan). O plantă graminee cu un spic vertical. S. n., pl. e. Pop, proptea verticală. Sfeșnic de lut, opaiță în care se pune un boț de seŭ țuguĭat saŭ și altă grăsime maĭ moale. Momîĭe. Adv. Se zice despre ceva care stă înaintea ta și pare că așteaptă: Tocmaĭ cînd era masa gata, hop și el poponeț! Ce-mĭ staĭ poponeț la ușă? Ce mĭ-aĭ venit acuma poponeț? Ce-mĭ puĭ chitanțele poponeț pe masă? A sta poponeț, a sta pop, a sta copăcel. V. popîc.

POPONETE s. m. v. poponeț1.

poponete1 sm [At: CIAUȘANU, GL. / Pl: ~eți / E: cf popoi] (Olt) Colăcel din aluat dospit de pâine, care se împarte copiilor de pomană.

țoponete[1] sm vz poponeț3

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală; posibil să fie vorba de varianta poponete, greșit tipărită în original — LauraGellner

popondóc m. (d. pop. Dar cp. și cu ung. vakandok, cîrtiță, d. vak, orb). Sud. Un fel de guzgan campestru care are obiceĭ să șeadă vertical saŭ poponeț (une-orĭ confundat cu hîrcĭogu ș. a.(, numit pe alocurea și popîndăŭ, poponete, gorlan, gurlan, șuiță și țîstar (arvicola arvális). Fig. Iron. Om prea scund, popenchĭ, pitic (fem. -oacă, și ca adj.: o fată popîndoacă). – Și popîndoc: un popîndoc de băĭat (VR. 1911, 8, 210). – Și popîndăŭ (Baĭa). V. cîrtiță, pință, chițoran, țînc.

poponéte m. (d. Pop). Munt. Pop, proptea verticală. Popondoc, (guzgan). Adv. A sta poponete, a sta pop, a sta poponeț. – Și țoponete.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

poponeț1 (feștilă; sperietoare de păsări; șezut) (reg., fam.) s. n., pl. poponețe

poponeț2 (rozător) (reg.) s. m., pl. poponeți

poponeț1 (rozător) (reg.) s. m., pl. poponeți

poponeț2 (feștilă, sperietoare de păsări, șezut) (reg., fam.) s. n., pl. poponețe

poponeț (feștilă, sperietoare de păsări, șezut) s. n., pl. poponețe

poponeț (rozătoare) s. m., pl. poponeți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POPONEȚ s. v. guzgan, momâie, opaiț, pălimar, pop, rochița-rândunelei, rochița-rândunicii, sperietoare, șoarece-de-câmp, șoarece-de-pădure, șobolan, volbură.

poponeț s. v. GUZGAN. MOMÎIE. OPAIȚ. PĂLIMAR. POP. ROCHIȚA-RÎNDUNELEI. ROCHIȚA-RÎNDUNICII. SPERIETOARE. ȘOARECE-DE-CÎMP. ȘOARECE-DE-PĂDURE. ȘOBOLAN. VOLBURĂ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

poponete s.m. sg. (reg.) colăcel din aluat dospit de pâine, care se împarte copiilor de pomană.

Intrare: poponeț (zool.; sperietoare)
poponeț1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poponeț
  • poponețul
  • poponețu‑
plural
  • poponeți
  • poponeții
genitiv-dativ singular
  • poponeț
  • poponețului
plural
  • poponeți
  • poponeților
vocativ singular
plural
poponeț2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poponeț
  • poponețul
  • poponețu‑
plural
  • poponețe
  • poponețele
genitiv-dativ singular
  • poponeț
  • poponețului
plural
  • poponețe
  • poponețelor
vocativ singular
plural
ponete
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poponete
  • poponetele
plural
  • poponeți
  • poponeții
genitiv-dativ singular
  • poponete
  • poponetelui
plural
  • poponeți
  • poponeților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

poponeț, poponețisubstantiv masculin
poponeț, poponețesubstantiv neutru

regional
  • 1. substantiv masculin Numele a două specii de animale rozătoare: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. șoarece de câmp. DEX '09
    • 1.2. șoarece de pădure. DEX '09
    • chat_bubble (și) adverbial A sta (sau a rămâne etc.) poponeț = a sta (sau a rămâne) în picioare, țeapăn, nemișcat; a sta izolat de alții. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Un fedeleș de vin stătea poponeț alături, ca un pitic al tainițelor pădurii, care anume luase acea înfățișare. SADOVEANU, F. J. 83. DLRLC
      • format_quote După ce m-a doftorit, am rămas un timp poponeț în marginea patului. SADOVEANU, N. F. 87. DLRLC
    • chat_bubble A veni poponeț = a veni, a apărea pe neașteptate; a da buzna (peste cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A sări poponeț = a sări dintr-odată (cu vorba). DEX '09
    • chat_bubble A scoate poponeț = a scoate gata făcut, aranjat. DLRLC
      • format_quote Și-apoi lasă-te în conta sfinției-sale, că te scoate poponeț ca din cutie. CREANGĂ, O. A. 73. DLRLC
  • 2. substantiv neutru Sperietoare de păsări; popândău, popândeț. DEX '09 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.