3 definiții pentru preacânta

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

preacânta vt [At: CORESI, EV. 177 / Pzi: preacânt / E: prea + cânta] (Înv) A preamări.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREACÂNTA vb. v. cinsti, cânta, elogia, glorifica, lăuda, mări, omagia, preamări, preaslăvi, proslăvi, slăvi, venera.

preacînta vb. v. CINSTI. CÎNTA. ELOGIA. GLORIFICA. LĂUDA. MĂRI. OMAGIA. PREAMĂRI. PREASLĂVI. PROSLĂVI. SLĂVI. VENERA.

Intrare: preacânta
verb (VT3)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preacânta
  • preacântare
  • preacântat
  • preacântatu‑
  • preacântând
  • preacântându‑
singular plural
  • preacântă
  • preacântați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • preacânt
(să)
  • preacânt
  • preacântam
  • preacântai
  • preacântasem
a II-a (tu)
  • preacânți
(să)
  • preacânți
  • preacântai
  • preacântași
  • preacântaseși
a III-a (el, ea)
  • preacântă
(să)
  • preacânte
  • preacânta
  • preacântă
  • preacântase
plural I (noi)
  • preacântăm
(să)
  • preacântăm
  • preacântam
  • preacântarăm
  • preacântaserăm
  • preacântasem
a II-a (voi)
  • preacântați
(să)
  • preacântați
  • preacântați
  • preacântarăți
  • preacântaserăți
  • preacântaseți
a III-a (ei, ele)
  • preacântă
(să)
  • preacânte
  • preacântau
  • preacânta
  • preacântaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)