14 definiții pentru predomina

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREDOMINA, predomin, vb. I. Intranz. A se impune prin număr, forță, valoare, autoritate; a se ridica deasupra altora, a avea întâietate, a domina, a predomni. – Din fr. prédominer.

PREDOMINA, predomin, vb. I. Intranz. A se impune prin număr, forță, valoare, autoritate; a se ridica deasupra altora, a avea întâietate, a domina, a predomni. – Din fr. prédominer.

predomina vi [At: CR (1846), 331/24 / Pzi: predomin, (rar) ~nez / E: fr prédominer] 1 A se impune față de altcineva prin număr, cantitate, dimensiune, forță, valoare, intensitate, autoritate etc. 2 A se ridica deasupra altora. 3 A avea întâietate, preponderență Si: a precumpăni (3), (înv) a predomni.

PREDOMINA, predomin, vb. I. Intranz. A covîrși (prin număr, forță, valoare, autoritate); a se ridica deasupra altora, a stăpîni, a domina. O voce puternică predomină, desigur, glasul lui Mihail. SAHIA, N. 44. Un neajuns are însă acest poem minunat; prea predomină în el nota tristeții, nota durerii e prea exclusivă. GHEREA, ST. CR. III 348. – Prez. ind. și: predominez (MACEDONSKI, O. IV 39).

PREDOMINA, predomin, vb. I. Intranz. A covîrși (prin număr, forță, valoare, autoritate); a se ridica deasupra altora, a stăpîni, a domina. [Prez. ind. și: predominez] – Fr. prédominer.

PREDOMINA vb. I. intr. A sta mai presus, a avea rolul principal; a stăpîni, a domina. [P.i. predomin, -nez, 3,6 -nă. / < fr. prédominer, it. predominare].

PREDOMINA vb. intr. a sta mai presus, a avea rolul principal; a domina. (< fr. prédominer)

A PREDOMINA predomin intranz. A ocupa o poziție dominantă (prin cantitate, forță, valoare, greutate, importanță etc.); a se impune prin superioritate (numerică, valorică, potențială etc.); a precumpăni; a prepondera; a prevala. /<fr. prédominer

predominà v. a se ridica mai presus, a avea rolul principal: interesul predomină în afaceri.

*predómin și -éz, a v. tr. (lat. prae-, înainte, și dóminor, -nári, a domina). Predomnesc, îs maĭ puternic: interesu predomină în afacerĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

predomina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. predomin, 3 predomină; conj. prez. 1 sg. să predomin, 3 să predomine

predomina (a ~) vb., ind. prez. 3 predomină

predomina vb., ind. prez. 1 sg. predomin, 3 sg. și pl. predomină

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREDOMINA vb. 1. v. precumpăni. 2. a domina, a prevala, (înv.) a predomni. (Optimismul ~ la el asupra pesimismului.)

PREDOMINA vb. 1. a precumpăni, a prepondera, (înv.) a predomni. (O țară în care ~ marea gospodărie agricolă.) 2. a domina, a prevala, (înv.) a predomni. (Optimismul ~ la el asupra pesimismului.)

Intrare: predomina
predomina1 (1 -n) verb grupa I conjugarea I intranzitiv
verb (V2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • predomina
  • predominare
  • predominat
  • predominatu‑
  • predominând
  • predominându‑
singular plural
  • predomină
  • predominați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • predomin
(să)
  • predomin
  • predominam
  • predominai
  • predominasem
a II-a (tu)
  • predomini
(să)
  • predomini
  • predominai
  • predominași
  • predominaseși
a III-a (el, ea)
  • predomină
(să)
  • predomine
  • predomina
  • predomină
  • predominase
plural I (noi)
  • predominăm
(să)
  • predominăm
  • predominam
  • predominarăm
  • predominaserăm
  • predominasem
a II-a (voi)
  • predominați
(să)
  • predominați
  • predominați
  • predominarăți
  • predominaserăți
  • predominaseți
a III-a (ei, ele)
  • predomină
(să)
  • predomine
  • predominau
  • predomina
  • predominaseră
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • predomina
  • predominare
  • predominat
  • predominatu‑
  • predominând
  • predominându‑
singular plural
  • predominea
  • predominați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • predominez
(să)
  • predominez
  • predominam
  • predominai
  • predominasem
a II-a (tu)
  • predominezi
(să)
  • predominezi
  • predominai
  • predominași
  • predominaseși
a III-a (el, ea)
  • predominea
(să)
  • predomineze
  • predomina
  • predomină
  • predominase
plural I (noi)
  • predominăm
(să)
  • predominăm
  • predominam
  • predominarăm
  • predominaserăm
  • predominasem
a II-a (voi)
  • predominați
(să)
  • predominați
  • predominați
  • predominarăți
  • predominaserăți
  • predominaseți
a III-a (ei, ele)
  • predominea
(să)
  • predomineze
  • predominau
  • predomina
  • predominaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

predomina, predominverb

  • 1. A se impune prin număr, forță, valoare, autoritate; a se ridica deasupra altora, a avea întâietate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote O voce puternică predomină, desigur, glasul lui Mihail. SAHIA, N. 44. DLRLC
    • format_quote Un neajuns are însă acest poem minunat; prea predomină în el nota tristeții, nota durerii e prea exclusivă. GHEREA, ST. CR. III 348. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.