3 definiții pentru prelege
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
prelege vi [At: GHEȚIE, R. M. / Pzi: preleg / E: lat praelegere] (Îdt) A ține o prelegere.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRELEGE vb. v. conferenția, vorbi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
prelege vb. v. CONFERENȚIA. VORBI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: prelege
| verb (V665) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
| — |
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
| — | — | |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
| — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
| — | — | ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
| — | — | |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
| — | — | ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
| — | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)