16 definiții pentru pui (vb.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUI3, pers. 3 puiește, vb. IV. Tranz. (Reg.; despre păsări) A face pui1. [Var.: puia vb. I] – Din pui1.

PUI3, pers. 3 puiește, vb. IV. Tranz. (Reg.; despre păsări) A face pui1. [Var.: puia vb. I] – Din pui1.

pui2 [At: ANON. CAR. / V: (reg; cscj) poia, puia / Pzi: 3 ~ește / E: pui1] 1-2 vt(a) (Îvr; d. păsări) A face pui1 (1, 11). 3 vrr (Reg; d. animale) A se împreuna. 4 vrr (Reg; pex) A se înmulți. 5 vt (Trs) A făta (1). 6-7 vri (Îrg; d. insecte) A depune ouă. 8-9 vri (Pex) A se răspândi în număr mare. 10 vr (Reg; d. albine; îf puia) A-și depune ouăle în vederea înmulțirii. 11 vr(a) (Reg; d. ouăle de albine; îf puia) A scoate larve de albină. 12 vi (Reg; d. plante, spc d. porumb) A înfrăți. 13 vi (Pex) A forma copileți (3). 14-15 vtr (C. i. plante) A (se) tăia lăstarii fără rod Si: (reg) a copili (2). 16 vi (Olt; Ban; pan; în descântece; d. bube; îf puia) A se întinde. 17-18 vir (Îrg; fig) A crește în intensitate. 19 vt (Reg; îe) A ~a capul (sau urechile) cuiva A nu lăsa în pace pe cineva, încercând insistent să-l determine să accepte o idee. corectat(ă)

PUI3, pers. 3 puiește, vb. IV. Tranz. (Regional) A face pui. V. făta.

A PUI pers. 3 puiește intranz. rar A scoate pui; a se înmulți. /v. pui

puì v. în agricultură: a rupe puii de la rădăcină.

PUIA vb. I v. pui3.

puĭésc (mă) v. refl. Est. Puĭez, fac puĭ, mă înmulțesc.

puĭéz v. intr. (d. puĭ 1). Vest. Fac puĭ mulțĭ, mă puĭesc, mă puĭezesc: puĭaseră’n cramă nește șocițĭ (NPl. Ceaur. 144).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pui1 (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. puiește, 3 pl. puiesc, imperf. 3 sg. puia; conj. prez. 3 să puiască

pui4 (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. puiește, imperf. 3 sg. puia; conj. prez. 3 să puiască

pui vb., ind. prez. 3 sg. puiește, imperf. 3 sg. puia; conj. prez. 3 sg. și pl. puiască

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUI vb. v. copili, face, făta, goni, împerechea, împreuna, încrucișa, înfrăți, naște, plivi.

pui vb. v. COPILI. FACE. FĂTA. GONI. ÎMPERECHEA. ÎMPREUNA. ÎNCRUCIȘA. ÎNFRĂȚI. NAȘTE. PLIVI.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PUYA Mol., PUIA, fam. Bromeliaceae. Gen originar din Munții Cordilieri, Chile, Argentina, Columbia, cca 78 specii, cuprinzînd plante cu tulpină, mai rar fără. Rozeta de frunze este densă, glabre sau cu solzi pe partea inferioară, vîrf ascuțit spinos, dentate. Floarea are sepalele libere, lanceolate, petale libere, late, formînd la bază un tub lat, stamine libere, stil lung, cu stigmate scurte, puțin îndepărtate.

Intrare: pui (vb.)
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pui
  • puire
  • puit
  • puitu‑
  • puind
  • puindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • puiește
(să)
  • puiască
  • puia
  • pui
  • puise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • puiesc
(să)
  • puiască
  • puiau
  • pui
  • puiseră
poia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • puia
  • puiere
  • puiat
  • puiatu‑
  • puind
  • puindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • puia
(să)
  • puieze
  • puia
  • puie
  • puiase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • puia
(să)
  • puieze
  • puiau
  • puia
  • puiaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

puiverb

  • 1. regional (Despre păsări) A face pui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • pui DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.