18 definiții pentru reface

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REFACE, refac, vb. III. Tranz. 1. A face din nou ceva rău făcut sau în parte distrus; a repara; p. ext. a transforma, a modifica, a schimba. ♦ Refl. (Despre un țesut) A se regenera. 2. A aduce din nou în starea (de înflorire) în care a fost mai înainte; a reconstrui. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) face din nou sănătos, a (se) întrema, a (se) însănătoși. – Pref. re- + face (după fr. refaire).

reface [At: DDRF / Pzi: refac / E: re1- + face după fr refaire] 1 vt A face din nou ceva (rău făcut) Si: a repara (1). 2 vt A transforma. 3-4 vtr A readuce sau a reveni la starea (bună) în care a fost mai înainte Si: a (se) restabili. 5 vt A reconstrui (1). 6 vt A restaura. 7 vr (D. țesuturi) A se regenera (5). 8-9 vtr (Fig) A (se) restabili (după o boală). 10 vt A constitui din nou Si: a reconstitui (1). 11 vt (Fig) A evoca 12 vt (Reg) A fierbe țuica a doua oară Si: a redistila.

REFACE, refac, vb. III. Tranz. 1. A face din nou ceva rău făcut sau în parte distrus; a repara; p. ext. a transforma, a modifica, a schimba. ♦ Refl. (Despre un țesut) A se regenera. 2. A aduce din nou în starea (de înflorire) în care a fost mai înainte; a reconstrui. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) face din nou sănătos, a (se) întrema, a (se) însănătoși. – Re1- + face (după fr. refaire).

REFACE, refac, vb. III. Tranz. 1. A face din nou (ceva rău făcut sau în parte distrus); a drege, a repara. Muncitorii își iau angajamentul ca în 12 ore, cu experiența pe care o au acum, să refacă proba. BARANGA, I. 218. ◊ Fig. Avea-va el această putere uriașă să refacă totul din temelie, în viața lui atît de prost începută? GALACTION, O. I 127. Redă-mi puterea biruinții, Refă-mă omul care-am fost. MACEDONSKI, O. I 38. 2. A aduce din nou în starea (de înflorire) în care era mai înainte; a reconstrui. Mănăstirea fu arsă... la 1745, refăcută după patru ani. IORGA, L. II 158. ◊ Refl. pas. După alungarea francezilor, Moscova s-a refăcut. STANCU, U.R.S.S. 99. ♦ Refl. A se face din nou sănătos, a se întrema, a se înzdrăveni, a se însănătoși. Prin odihnă s-a refăcut complet. 3. A preface, a schimba, a transforma. Crestăturile păreau foarte vechi, fiindcă scoarța [copacilor] se refăcuse. GALACTION, O. I 210. Au imprimat o direcție nouă întregii psihologii... «refăcînd» toate capitolele. IBRĂILEANU, S. 224.

REFACE vb. III. tr. 1. A face din nou; a repara. 2. A reconstrui. ♦ tr., refl. (Fig.) A (se) face din nou sănătos, a (se) întrema. 3. A schimba, a transforma. [P.i. refac. / < re- + face, după fr. refaire].

REFACE vb. I. tr. 1. a face din nou; a repara. 2. a reconstrui. 3. a schimba, a transforma. II. tr., refl. (fig.) a (se) face din nou sănătos, a (se) întrema. (după fr. refaire)

A REFACE refac tranz. 1) A face din nou. 2) A aduce la starea normală; a recompune; a reconstitui. /re- + a face

A SE REFACE mă refac intranz. 1) (despre un organism sau despre părți ale lui) A reveni la condiția inițială; a se restabili; a se regenera; a crește. 2) (despre persoane) A-și recăpăta starea normală (fizică sau/și morală); a se regenera; a se redresa. /re- + a se face

reface v. a face din nou și mai bine, a îmbunătăți.

*refác, -făcút, a -face v. tr. (re și fac; fr. refaire). Fac ĭar, fac la loc, dreg, repar: îmĭ refac casa arsă, sănătatea zdruncinată.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reface (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. refac, 3 sg. reface, imperf. 1 refăceam, perf. s. 1 sg. refăcui, m.m.c.p. 1 pl. refăcuserăm; conj. prez. 1 sg. să refac, 3 să refa; imper. 2 sg. afirm. refă; ger. refăcând; part. refăcut

reface (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. refac, 1 pl. refacem, 2 pl. refaceți; imper. refă, neg. nu reface; part. refăcut

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REFACE vb. 1. v. repara. 2. v. restaura. 3. v. restabili. 4. v. modifica. 5. v. reconstitui. 6. v. reconstrui. 7. v. redresa. 8. v. înviora. 9. v. regenera. 10. (MED.) a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, v. însănătoși. 11. v. întrema.

REFACE vb. 1. a repara, (pop.) a drege, a meșteri, a meșterui, (înv. și reg.) a meremetisi, (reg.) a răpălui. (A ~ o casă.) 2. a restaura, (înv. și reg.) a meremetisi, a preînnoi. (A ~ un castel, o cetate.) 3. a restabili. (A ~ un circuit.) 4. a modifica, a preface, a prelucra, a schimba, a transforma. (A ~ un text.) 5. a întregi, a recompune, a reconstitui. (A ~ scheletul unui animal fosil.) 6. (LINGV.) a reconstitui, a reconstrui. (A ~ o formă lexicală primitivă.) 7. a (se) îndrepta, a (se) normaliza, a (se) redresa, (înv. și reg. fig.) a (se) scula. (Situația întreprinderii s-a ~ sub aspect economic.) 8. a (se) înviora, a (se) redresa, a (se) restabili, (reg.) a (se) învioșa, (fig.) a (se) remonta. (S-a mai ~ după răul avut.) 9. a crește, a se regenera. (I s-a ~ unghia căzută.) 10. (MED.) a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) însănătoși, a (se) întrema, a (se) înzdrăveni, a (se) lecui, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tămădui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. și fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) sănătoșa, a (se) tocmi, a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) răzbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. și Transilv.) a (se) zvidui, (înv.) a (se) remedia, a (se) vrăciui. (S-a ~ după o lungă boală.) 11. (MED.) a (se) fortifica, a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) întări, a (se) întrema, a (se) înzdrăveni, a (se) reconforta, a (se) restabili, a (se) tonifica, (înv. și pop.) a (se) împuternici, (pop. și fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) vînjoșa, (Mold.) a (se) priboli. (S-a ~ puțin după scarlatină.)

Intrare: reface
verb (VT614)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reface
  • refacere
  • refăcut
  • refăcutu‑
  • refăcând
  • refăcându‑
singular plural
  • refă
  • reface
  • refaceți
  • refăceți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • refac
(să)
  • refac
  • refăceam
  • refăcui
  • refăcusem
a II-a (tu)
  • refaci
(să)
  • refaci
  • refăceai
  • refăcuși
  • refăcuseși
a III-a (el, ea)
  • reface
(să)
  • refa
  • refăcea
  • refăcu
  • refăcuse
plural I (noi)
  • refacem
(să)
  • refacem
  • refăceam
  • refăcurăm
  • refăcuserăm
  • refăcusem
a II-a (voi)
  • refaceți
(să)
  • refaceți
  • refăceați
  • refăcurăți
  • refăcuserăți
  • refăcuseți
a III-a (ei, ele)
  • refac
(să)
  • refa
  • refăceau
  • refăcu
  • refăcuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reface, refacverb

  • 1. A face din nou ceva rău făcut sau în parte distrus. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Muncitorii își iau angajamentul ca în 12 ore, cu experiența pe care o au acum, să refacă proba. BARANGA, I. 218. DLRLC
    • format_quote figurat Avea-va el această putere uriașă să refacă totul din temelie, în viața lui atît de prost începută? GALACTION, O. I 127. DLRLC
    • format_quote Redă-mi puterea biruinții, Refă-mă omul care-am fost. MACEDONSKI, O. I 38. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Modifica, preface, schimba, transforma. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Crestăturile păreau foarte vechi, fiindcă scoarța [copacilor] se refăcuse. GALACTION, O. I 210. DLRLC
      • format_quote Au imprimat o direcție nouă întregii psihologii... «refăcînd» toate capitolele. IBRĂILEANU, S. 224. DLRLC
    • 1.2. reflexiv (Despre un țesut) A se regenera. DEX '09 DEX '98
      sinonime: regenera
  • 2. A aduce din nou în starea (de înflorire) în care a fost mai înainte. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: reconstrui
    • format_quote Mănăstirea fu arsă... la 1745, refăcută după patru ani. IORGA, L. II 158. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv După alungarea francezilor, Moscova s-a refăcut. STANCU, U.R.S.S. 99. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.