opțiuni
  • info

14 definiții pentru remu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REMU, remuuri, s. n. (Nav.) Contracurent în lungul malurilor unui curs de apă. ♦ (Met.) Remuu de aer = zonă instabilă a sistemului baric, unde apar curenți ascendenți și descendenți. [Var.: remuu s. n.] – Din fr. remous.

REMU s. n. v. remuu.

REMU s.n. v. remuu.

REMU s. n. variație treptată a nivelului apei unui râu sau canal produsă în zonele în care mișcarea uniformă a curentului este împiedicată. ◊ vârtejuri de apă și valuri mici care se formează în imediata apropiere a pupei la o navă propulsată prin elice. ♦ ~ de aer = zonă instabilă unde se întâlnesc curenți de aer ascendenți și descendenți. (< fr. remous)

REMUU s. n. v. remu.

remuu sn [At: DN3 / P: ~mu-u / Pl: ~ri / E: fr remous] 1 Variație treptată a înălțimii apei unui râu sau a unui canal produsă în zonele în care mișcarea uniformă a curenților lui este împiedicată. 2 Vârtejuri de apă și valuri mici care se formează în imediata apropiere a pupei la o navă propulsată prin elice. 3 (Îs) ~ri de aer Zone instabile unde se întâlnesc curenți de aer ascendenți și descendenți.

REMUU s. n. (Mar.) Contracurent în lungul malurilor unui curs de apă. ♦ (Met.) Remuu de aer = zonă instabilă a sistemului baric, unde apar curenți ascendenți și descendenți. [Var.: remu s. n.] – Din fr. remous.

REMUU s.n. Variație treptată a înălțimii apei unui rîu sau a unui canal produsă în zonele în care mișcarea uniformă a curentului este împiedicată. ♦ Vîrtejuri de apă și valuri mici care se formează în imediata apropiere a pupei la o navă propulsată prin elice. ◊ Remuuri de aer = zone instabile unde se întîlnesc curenți de aer ascendenți și descendenți. [Pron. -mu-u, var. remu s.n. / < fr. remous].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

remu s. n., art. remuul; pl. remuuri

remu s. n., art. remuul; pl. remuuri

remu s. n., art. remuul; pl. remuuri

remuu s. n.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

REMU vârtej de aer provocat de o aeronavă.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

REMÚU (REMÚ) (< fr.) s. n. Contracurent în lungul malurilor unui curs de apă; poate fi produs sau accentuat de existența unor obstacole sau de circulația navelor. ◊ (METEOR.) R. de aer = zonă instabilă a sistemului baric, unde apar curenți de aer ascendenți și descendenți.

Intrare: remu
substantiv neutru (N78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • remu
  • remuul
  • remuu‑
plural
  • remuuri
  • remuurile
genitiv-dativ singular
  • remu
  • remuului
plural
  • remuuri
  • remuurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N51)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • remuu
  • remuul
  • remuu‑
plural
  • remuuri
  • remuurile
genitiv-dativ singular
  • remuu
  • remuului
plural
  • remuuri
  • remuurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

remu, remuurisubstantiv neutru

  • 1. navigație Contracurent în lungul malurilor unui curs de apă. DEX '09
    • 1.1. Variație treptată a înălțimii apei unui râu sau a unui canal produsă în zonele în care mișcarea uniformă a curentului este împiedicată. DN
    • 1.2. Vârtejuri de apă și valuri mici care se formează în imediata apropiere a pupei la o navă propulsată prin elice. DN
    • 1.3. meteorologie Remuu de aer = zonă instabilă a sistemului baric, unde apar curenți ascendenți și descendenți. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.