REVEDEA, revăd, vb. II. 1. Tranz. și refl. A (se) vedea din nou; a (se) întâlni iar, după mai multă vreme. ♦ Fig. A (se) vedea în amintire în starea în care a fost altădată, a(-și) evoca trecutul. 2. Tranz. A examina, a citi din nou un text; a revizui. – Pref. re- + vedea (după fr. revoir).

revedea [At: HELIADE, O. I, 314 / Pzi: revăd / Cj: 3 (îrg) să revază, 3 (înv) să reveadă / Ps: 2 revăzui / Par: revăzut / Grz: revăzând / Imt: revezi / E: re¹- + vedea cf fr revoir] 1-2 vtr A (se) vedea din nou. 3-4 vtr A (se) întâlni iar după mai multă vreme. 5-6 vtr (Fig) A (se) vedea în amintire așa cum era odinioară. 7-8 vtr (Fig) A-și evoca lucruri, fapte din trecut. 9 vr A ajunge din nou într-o anumită situație Si: a se pomeni, a se regăsi. 10 vt A examina din nou un text scris Si: a revizui. 11 vt (îvr) A controla (1).

REVEDEA, revăd, vb. II. 1. Tranz. și refl. A (se) vedea din nou; a (se) întâlni iar, după oarecare vreme. ♦ Fig. A (se) vedea în amintire sau așa cum era odinioară, a(-și) evoca trecutul. 2. Tranz. A examina, a citi din nou un text scris; a revizui. – Re¹- + vedea (după fr. revoir).

REVEDEA, revăd, vb. II. Tranz. 1. A vedea din nou (pe cineva sau ceva); a întîlni iar, după mai multă vreme. Acum veniți cu drag în țară! Voi revedeți cîmpia iară, Și cuiburile voastre-n crîng! E vară, vară! COȘBUC, P. I 90. Îmi revăzui țeara, familia, amicii cu o duioasă bătaie de inimă. ALECSANDRI, O. P. 283. Eram să văd... rude, prieteni ce nu-i revăzusem de 22 ani! NEGRUZZI, S. I 67. ◊ Refl. reciproc. Cînd ne-am revăzut... ea era măritată, eu însurat. GALACTION, O. I 77. ♦ Refl. Fig. A se vedea în amintire așa cum era odinioară; a-și evoca trecutul. Mă revăd băiatul tînăr cu superbe-nsuflețiri. MACEDONSKI, O. I 28. 2. (Cu privire la texte scrise) A examina din nou, a revizui. Am revăzut manuscrisul. ▭ Îmi revăd notele aruncate în grabă. STANCU, U.R.S.S. 45.

REVEDEA vb. II. 1. tr., refl. A (se) vedea din nou. 2. tr. A examina din nou, a revizui (un text, o compunere). [P.i. revăd, conj. -vadă. / după fr. revoir].

REVEDEA vb. I. tr. refl. a (se) vedea din nou. II. tr. a examina din nou, a reviziui (un text). (după fr. revoir)

A REVEDEA revăd tranz. 1) A vedea din nou. 2) (probleme, lucrări etc.) A cerceta din nou; a verifica încă o dată; a revizui; a reexamina. /re- + a vedea

A SE REVEDEA mă revăd intranz. 1) A se vedea din nou; a se întâlni iar. S-au revăzut după o vreme. 2) A-și evoca lucruri, fapte din trecut. /re- + a se vedea

revedeà v. 1. a vedea iarăș; 2. a supune unei reviziuni: a revedea o operă.

*revăd, -văzút, a -vedeá v. intr. (d. lat. revidére și fr. revoir. – Se conj. ca văd). Văd ĭar: Ulise șĭ-a revăzut patria după mult timp. Trec în revistă, inspectez, îndrept: a revedea un manuscris.

revedea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. revăd, 2 sg. revezi, 3 sg. revede, perf. s. 1 sg. revăzui, m.m.c.p. 1 pl. revăzuserăm; conj. prez. 1 sg. să revăd, 3 să revadă; imper. 2 sg. afirm. revezi; ger. revăzând; part. revăzut

revedea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. revăd, 1 pl. revedem, 2 pl. revedeți; conj. prez. 3 să revadă; ger. revăzând; part. revăzut

revedea vb. vedea

revedea (ind. prez. 1 sg. revăd, conj. revadă)

revadă (v. revedea)

REVEDEA vb. 1. a (se) regăsi, a (se) reîntâlni. (S-au ~ după o vreme.) 2. a se vedea. (Să ne ~ sănătoși.) 3. a cerceta, a controla, a inspecta, a revizui, a verifica, (înv.) a revedui, (grecism înv.) a teorisi. (A ~ toate scriptele întreprinderii.) 4. a recapitula, a repeta. (A ~ materia pentru examen.)

REVEDEA vb. 1. a (se) regăsi, a (se) reîntîlni. (S-au ~ după o vreme.) 2. a se vedea. (Să ne ~ sănătoși.) 3. a cerceta, a controla, a inspecta, a revizui, a verifica, (înv.) a revedui, (grecism înv.) a teorisi. (A ~ toate scriptele întreprinderii.) 4. a recapitula, a repeta. (A ~ materia pentru examen.)

O, rus, quando ego te adspiciam? (lat. „O, țară, cînd te voi revedea?”) – Este versul 60 din satira a Vl-a a lui Horațiu (cartea a doua) – prin care poetul își exprimă dorul și graba de a se refugia în liniștea odihnitoare de la țară unde, departe de zgomotul orașelor, să uite, în lectura clasicilor, de ostenelile cotidiene ale vieții (iucunda oblivia vitae). Cînd vrem să evocăm farmecul pastoral, mai putem recurge și la un crîmpei de vers din Georgicele lui Vergiliu (versul 486 din cartea a doua): O, ubi campi? (O, unde sînt cîmpiile?), cu același înțeles ca O, rus, quando ego te adspiciam? LIT.