3 definiții pentru roua

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

roua [At: MUREȘANU, P. 7/1 / Pzi: rouea / E: rouă] 1 vi A roura (1). 2-3 vtr A (se) uda cu rouă (1). 4 vi A cădea puțină ploaie 5 vii A ploua mărunt Si: a burnița, (rar) a bura1, (reg) a burlița, (îvp) a roura (7).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ROUA vb. v. bura, burnița, țârcâi, țârâi.

roua vb. v. BURA. BURNIȚA. ȚÎRCÎI. ȚÎRÎI.

Intrare: roua
verb (V214)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • roua
  • rouare
  • rouat
  • rouatu‑
  • rouând
  • rouându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • rouea
(să)
  • roueze
  • roua
  • rouă
  • rouase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)