38 de definiții pentru scrânciob

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCRÂNCIOB, scrâncioburi, s. n. 1. Leagăn de lemn (sau construcție cu mai multe leagăne fixate pe același schelet) care se balansează sau se învârtește în cerc, servind ca mijloc de distracție; dulap. 2. Scândură sprijinită la mijloc pe un suport (gros), pe ale cărei capete se așază[1] două persoane, pentru a se legăna. – Et. nec. corectat(ă)

  1. În original așează. — gall

scrânciob sn [At: ANON. CAR. / V: (îrg) ~ov (Pl: scrânciovuri și scrănciove), (reg) scrânci (Pl: scrânciuri), ~ib (Pl: scrâncibi sm și scrânciburi sn) smn, ~in, ~iub (Pl: scrânciubi sm și scrânciube sn) smn, ~nceb (Pl: scrâncebi) sm, ~ncep (Pl: scrâncipe), ~ncev (Pl: scrânceve), ~njub (Pl: scrânjubi) sm, scâ~, scârci, scârciob, scârciom, scârcion, scârciov, scârcium, sclinciob, sclânciob, zgârcium, (îvr) ~âmc~, scrin~, scrincium, ~on / A și: (reg) scrânciob / Pl: ~uri și (pop) ~e, ~oabe / E: slv съкрѧтити] 1 (Șîs ~ mare) Construcție prevăzută cu un dispozitiv care balansează sau învârtește (în plan orizontal sau vertical) mai multe leagăne sau bănci (dispuse în cerc sau suprapuse) fixate pe același schelet, servind ca mijloc de distracție (la horă, șezători, târguri, serbări populare etc.) Si: (reg) leagăn, dulap, scârțimuș, zdrâncă. 2 (Reg; îe) A ști ~ul cuiva A cunoaște șiretlicul cuiva. 3 (Reg; șîs ~ mic, ~ între stâlpi) Leagăn (în care se balansează cineva). 4 Scândură lungă, cu mijlocul sprijinit pe un suport fix astfel încât pe capetele rămase libere pentru a se deplasa, alternativ, în sus și în jos, să se așeze două persoane pentru a se legăna Si: (reg) huiț. 5 (Îs) Lucru ~ Situație nesigură, neclară, complicată.

SCRÂNCIOB, scrâncioburi, s. n. 1. Leagăn de lemn (sau construcție cu mai multe leagăne fixate pe același schelet) care se balansează sau se învârtește în cerc, servind ca mijloc de distracție; dulap. 2. Scândură sprijinită la mijloc pe un suport (gros), pe ale cărei capete se așază[1] două persoane, pentru a se legăna. [Pl. și: scrâncioabe] – Et. nec. corectat(ă)

  1. În original așează. — gall

SCRÂNCIOB, scrâncioburi, s.n. Leagăn de lemn care se balansează (sau ansamblu de leagăne care se învârtesc în cerc), servind ca mijloc de distracție.

SCRÂNCIOB ~uri n. Instalație distractivă alcătuită din unul sau mai multe leagăne, care balansează înainte și înapoi sau se rotesc în jurul unei axe fixe. /<sl. sukrontiti

scrânciob n. Mold. dulap, leagăn învârtitor de Paști: în scrânciobul din culme se dau flăcăi și fete AL. [Cf. pol. SKRÊȚAȚ, a suci, a învârti: scrânciob însemnează lit. vârtej, învârtecuș]. V. scârcium.

SCRÎNCIOB, scrîncioburi, s. n. (Regional) 1. Leagăn de lemn (sau construcție de mai multe leagăne fixate pe același schelet) care se mișcă înainte și înapoi sau se învîrtește în cerc și servește ca distracție; dulap1 (2). Scaunele încărcate și felurit colorate ale scrînciobului se înălțau, se coborau. SADOVEANU, O. IV 60. S-a dus să se dea în scrînciob... un scrînciob făcut pentru Ilenuța – o frînghie dublă cu capetele legate de o creangă groasă și dreaptă, cu o scîndurică în loc de scaun. IBRĂILEANU, A. 123. Un scrînciob mai la vale pe lîngă el adună Flăcăi și fete mîndre ce rîd cu voie bună. ALECSANDRI, P. III 39. 2. Scîndură așezată pe un butuc gros, pe ale cărei capete se așază doi copii, cumpănindu-se reciproc. ◊ Fig. Ereții fugeau și ei; hărțuiți de vijelie, se dădeau în scrînciobul aripelor cîteva clipite și cădeau – săgeți. GALACTION, O. I 49.

scrîncióv n., pl. e și urĭ (înrudit cu scrîntesc, adică „învîrtesc”). Est. Leagăn. O roată mare de maĭ mulțĭ metrĭ care e fixată într’o osie orizontală și are mai multe legene în care se pun 2-3 inșĭ și care se învîrtește (E foarte întrebuințată la sărbările populare la tară și la marginea orașelor, mai ales la Paște). A te da în scrînciov, a te învîrti în scrînciov. – Și scîncĭob (Mold. Munt.), scîrcĭum (rest), scîrcĭom și scîrcĭov (Trans. Jiu), sclĭncĭob (Bihor. Șez. 37,131), scîrțimúș (Giurgiu), apoĭ dulap (Munt.) și zdrincă (Trans.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scrânciob s. n., pl. scrâncioburi

scrânciob s. n., pl. scrâncioburi

scrânciob s. n., pl. scrâncioburi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCRÂNCIOB s. dulap, leagăn, (înv. și reg.) scârcium, (reg.) huiț, (Transilv.) vârtej, (Ban.) vârtiloi, (prin Transilv.) zdrâncă. (S-a dat în ~ la moși.)

SCRÎNCIOB s. dulap, leagăn, (înv. și reg.) scîrcium, (reg.) huiț, (Transilv.) vîrtej, (Ban.) vîrtiloi, (prin Transilv.) zdrîncă. (S-a dat în ~ la moși.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scrînciob (-buri), s. n. – Leagăn. – Var. Munt. scîrcium. Origine incertă, probabil expresivă, cf. cocioabă, cociorbă, și pe de altă parte, scîrț, scripet. Legătura cu vb. a scrînti „a se răsuci” (Scriban) nu este verosimilă. – Der. scrînciobar, s. m. (Mold., persoană care închiriază scrîncioburile la sărbători).

Intrare: scrânciob
scrânciob1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scrânciob
  • scrânciobul
  • scrânciobu‑
plural
  • scrâncioburi
  • scrâncioburile
genitiv-dativ singular
  • scrânciob
  • scrânciobului
plural
  • scrâncioburi
  • scrâncioburilor
vocativ singular
plural
scrânciob2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scrânciob
  • scrânciobul
  • scrânciobu‑
plural
  • scrâncioabe
  • scrâncioabele
genitiv-dativ singular
  • scrânciob
  • scrânciobului
plural
  • scrâncioabe
  • scrâncioabelor
vocativ singular
plural
scânciob
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scârciob
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scârciom
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scârciov
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scârcion
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scârcium substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scârcium
  • scârciumul
  • scârciumu‑
plural
  • scârciume
  • scârciumele
genitiv-dativ singular
  • scârcium
  • scârciumului
plural
  • scârciume
  • scârciumelor
vocativ singular
plural
sclânciob
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sclinciob
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrinciob
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrincium
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrâmciob
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrânceb
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrâncep
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrâncev
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrânci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrâncib
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrâncin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrâncion
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrânciov
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrânciub
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrânjub
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zgârcium
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scrânciob, scrâncioburisubstantiv neutru

  • 1. Leagăn de lemn (sau construcție cu mai multe leagăne fixate pe același schelet) care se balansează sau se învârtește în cerc, servind ca mijloc de distracție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Scaunele încărcate și felurit colorate ale scrînciobului se înălțau, se coborau. SADOVEANU, O. IV 60. DLRLC
    • format_quote S-a dus să se dea în scrînciob... un scrînciob făcut pentru Ilenuța – o frînghie dublă cu capetele legate de o creangă groasă și dreaptă, cu o scîndurică în loc de scaun. IBRĂILEANU, A. 123. DLRLC
    • format_quote Un scrînciob mai la vale pe lîngă el adună Flăcăi și fete mîndre ce rîd cu voie bună. ALECSANDRI, P. III 39. DLRLC
  • 2. Scândură sprijinită la mijloc pe un suport (gros), pe ale cărei capete se așază două persoane, pentru a se legăna. DEX '09 DLRLC
    • format_quote figurat Ereții fugeau și ei; hărțuiți de vijelie, se dădeau în scrînciobul aripelor cîteva clipite și cădeau – săgeți. GALACTION, O. I 49. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.