16 definiții pentru tripoli

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRIPOLI s. n. Sediment de dioxid de siliciu alcătuit din scoici și infuzori, folosit în industrie. – Din fr. tripoli.

tripoli sn [At: ȘĂINEANU, D. U. / V: (îvr) ~ipol / E: fr tripoli] Sediment de bioxid de siliciu alcătuit din scoici și infuzori, întrebuințat în industrie Si: diatomit.

TRIPOLI s. n. Sediment de bioxid de siliciu alcătuit din scoici și infuzori, întrebuințat în industrie. – Din fr. tripoli.

TRIPOLI s. n. Sediment (reprezentînd un bioxid de siliciu) alcătuit din scoici și din infuzori întrebuințat în industria sticlei, a zahărului, a coloranților etc.

TRIPOLI s.n. Diatomit. [Pron. -po-li. / < fr. tripoli].

TRIPOLI s. n. diatomit. (< fr. tripoli)

TRIPOLI n. Rocă sedimentară silicoasă poroasă, întrebuințată în industrie; diatomit; kiselgur. /<fr. tripoli

tripoli n. substanță minerală galbenă sau roșie, ce servă la poleit.

*trípoli n. (fr. tripoli, după numele orașuluĭ Tripoli din Siria, de unde se aducea odinioară această substanță). V. tarabulus. Min. O substanță minerală galbenă saŭ roșie întrebuințată la lustruit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tripoli (sediment) (desp. -po-li) s. n.

tripoli (sediment) (-po-li) s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRIPOLI s. (MIN.) diatomit, kieselgur, pămânțel, pământ de diatomee.

TRIPOLI s. (MIN.) diatomit, kiselgur, pămînțel, pămînt de diatomee.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tripoli, (engl.= tripoli), var. de silicolit; rocă poroasă, moale, friabilă, de culoare deschisă, formată din silice, carbonați, min. argiloase și cuarț. Apare sub formă de pulbere sau mase pământoase, rezultate prin spălarea și hidratarea unor silicolite calcaroase sau calcare silicioase. Adesea se confundă cu diatomitul, datorită porozității ridicate și G reduse.

Intrare: tripoli
  • silabație: tri-po-li info
substantiv neutru (N63)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tripoli
  • tripoliul
  • tripoliu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • tripoli
  • tripoliului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tripolisubstantiv neutru

  • 1. Sediment de dioxid de siliciu alcătuit din scoici și infuzori, folosit în industrie. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.