7 definiții pentru încruși

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCRUȘI, încrușesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A argăsi. – În + cruși.

ÎNCRUȘI, încrușesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A argăsi. – În + cruși.

încruși vt [At: DA ms / Pzi: esc / E: în- + cruși] (Reg) A argăsi.

*crușésc v. tr. (sîrb. rut. krušiti, rus. -ítĭ, a sfărăma, a putrezi, d. kruh, țandură, bucățică, fărmătură. V. crihan). Mold. Trans. Tăbăcesc, dubesc. Mold. sud (și încrușésc). Spăl rufele răŭ fixînd murdăria în ele pin leșie neprimenită. V. refl. și intr. (după coloarea crușeliĭ). Urinez cu sînge (vorbind de vite). V. zăpresc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

încruși (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încrușesc, 3 sg. încrușește, imperf. 1 încrușeam; conj. prez. 1 sg. să încrușesc, 3 să încrușească

încruși (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încrușesc, imperf. 3 sg. încrușea; conj. prez. 3 încrușească

încruși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încrușesc, imperf. 3 sg. încrușea; conj. prez. 3 sg. și pl. încrușească

Intrare: încruși
verb (VT402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încruși
  • ‑ncruși
  • încrușire
  • ‑ncrușire
  • încrușit
  • ‑ncrușit
  • încrușitu‑
  • ‑ncrușitu‑
  • încrușind
  • ‑ncrușind
  • încrușindu‑
  • ‑ncrușindu‑
singular plural
  • încrușește
  • ‑ncrușește
  • încrușiți
  • ‑ncrușiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încrușesc
  • ‑ncrușesc
(să)
  • încrușesc
  • ‑ncrușesc
  • încrușeam
  • ‑ncrușeam
  • încrușii
  • ‑ncrușii
  • încrușisem
  • ‑ncrușisem
a II-a (tu)
  • încrușești
  • ‑ncrușești
(să)
  • încrușești
  • ‑ncrușești
  • încrușeai
  • ‑ncrușeai
  • încrușiși
  • ‑ncrușiși
  • încrușiseși
  • ‑ncrușiseși
a III-a (el, ea)
  • încrușește
  • ‑ncrușește
(să)
  • încrușească
  • ‑ncrușească
  • încrușea
  • ‑ncrușea
  • încruși
  • ‑ncruși
  • încrușise
  • ‑ncrușise
plural I (noi)
  • încrușim
  • ‑ncrușim
(să)
  • încrușim
  • ‑ncrușim
  • încrușeam
  • ‑ncrușeam
  • încrușirăm
  • ‑ncrușirăm
  • încrușiserăm
  • ‑ncrușiserăm
  • încrușisem
  • ‑ncrușisem
a II-a (voi)
  • încrușiți
  • ‑ncrușiți
(să)
  • încrușiți
  • ‑ncrușiți
  • încrușeați
  • ‑ncrușeați
  • încrușirăți
  • ‑ncrușirăți
  • încrușiserăți
  • ‑ncrușiserăți
  • încrușiseți
  • ‑ncrușiseți
a III-a (ei, ele)
  • încrușesc
  • ‑ncrușesc
(să)
  • încrușească
  • ‑ncrușească
  • încrușeau
  • ‑ncrușeau
  • încruși
  • ‑ncruși
  • încrușiseră
  • ‑ncrușiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încruși, încrușescverb

etimologie:
  • În + cruși DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.