10 definiții pentru șantaja

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘANTAJA, șantajez, vb. I. Tranz. A face uz de șantaj pentru a obține ceva; a supune unui șantaj. – Din șantaj.

șantaja vt [At: CONTEMP. 1949, nr. 160, 10/6 / Pzi: ~jez / E: șantaj] (C. i. persoane) A supune unui șantaj (1).

ȘANTAJA, șantajez, vb. I. Tranz. A face uz de șantaj pentru a obține ceva; a supune unui șantaj. – Din șantaj.

ȘANTAJA, șantajez, vb. I. Tranz. A face uz de șantaj, a căuta să obții ceva pe calea șantajului. Or să caute vreun pretext ca să te șantajeze. GALAN, B. I 43. Cîțiva din a patra fumau și se lăsau șantajați de alții care le cereau țigări, că altfel îi pîrăsc. PAS, Z. I 113.

ȘANTAJA vb. I. tr. A practica șantajul, a face uz de șantaj. [< șantaj + -a].

ȘANTAJA vb. tr. a supune (pe cineva) unui șantaj. (< șantaj)

A ȘANTAJA ~ez tranz. (persoane) A supune unui șantaj; a face să fie cuprins de frica divulgării unui secret. /Din șantaj

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șantaja (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. șantajez, 3 șantajea, 1 pl. șantajăm; conj. prez. 1 sg. să șantajez, 3 să șantajeze; ger. șantajând

șantaja (a ~) vb., ind. prez. 3 șantajează, 1 pl. șantajăm, imperf. 3 sg. șantaja; ger. șantajând

șantaja vb., ind. prez. 1 sg. șantajez, 3 sg. și pl. șantajează, 1 pl. șantajăm; ger. șantajând

Intrare: șantaja
verb (VT203)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șantaja
  • șantajare
  • șantajat
  • șantajatu‑
  • șantajând
  • șantajându‑
singular plural
  • șantajea
  • șantajați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șantajez
(să)
  • șantajez
  • șantajam
  • șantajai
  • șantajasem
a II-a (tu)
  • șantajezi
(să)
  • șantajezi
  • șantajai
  • șantajași
  • șantajaseși
a III-a (el, ea)
  • șantajea
(să)
  • șantajeze
  • șantaja
  • șantajă
  • șantajase
plural I (noi)
  • șantajăm
(să)
  • șantajăm
  • șantajam
  • șantajarăm
  • șantajaserăm
  • șantajasem
a II-a (voi)
  • șantajați
(să)
  • șantajați
  • șantajați
  • șantajarăți
  • șantajaserăți
  • șantajaseți
a III-a (ei, ele)
  • șantajea
(să)
  • șantajeze
  • șantajau
  • șantaja
  • șantajaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șantaja, șantajezverb

  • 1. A face uz de șantaj pentru a obține ceva; a supune unui șantaj. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Or să caute vreun pretext ca să te șantajeze. GALAN, B. I 43. DLRLC
    • format_quote Cîțiva din a patra fumau și se lăsau șantajați de alții care le cereau țigări, că altfel îi pîrăsc. PAS, Z. I 113. DLRLC
etimologie:
  • șantaj DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.