6 definiții pentru șuchea

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șuchea1 vtr [At: L. ROM. 1960, nr. 5, 36 / Pzi: ~chez / E: drr șucheat] (Reg) 1-2 A (se) zăpăci.

șuchea2 vt [At: UDRESCU, GL. / V: (reg) șuchi / Pzi: ~chez / E: ns cf șuti1] (Mun) A șterpeli (2).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘUCHEA vb. v. fura, lua, sustrage.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șuchea1, șuchez, vb. I (reg.; despre persoane) a zăpăci, a năuci.

Intrare: șuchea
verb (VT208)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șuchea
  • șuchere
  • șucheat
  • șucheatu‑
  • șuchind
  • șuchindu‑
singular plural
  • șuchea
  • șucheați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șuchez
(să)
  • șuchez
  • șucheam
  • șucheai
  • șucheasem
a II-a (tu)
  • șuchezi
(să)
  • șuchezi
  • șucheai
  • șucheași
  • șucheaseși
a III-a (el, ea)
  • șuchea
(să)
  • șucheze
  • șuchea
  • șuche
  • șuchease
plural I (noi)
  • șuchem
(să)
  • șuchem
  • șucheam
  • șuchearăm
  • șucheaserăm
  • șucheasem
a II-a (voi)
  • șucheați
(să)
  • șucheați
  • șucheați
  • șuchearăți
  • șucheaserăți
  • șucheaseți
a III-a (ei, ele)
  • șuchea
(să)
  • șucheze
  • șucheau
  • șuchea
  • șucheaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)