opțiuni
  • info

16 definiții pentru țipăt

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚIPĂT, țipete, s. n. Strigăt ascuțit (de durere sau de spaimă), zbieret, urlet, strigăt. [Var.: țipet s. n.] – Țipa1 + suf. -ăt.

ȚIPĂT, țipete, s. n. Strigăt ascuțit (de durere sau de spaimă), zbieret, urlet, strigăt. [Var.: țipet s. n.] – Țipa1 + suf. -ăt.

țipăt sn [At: (a. 1550-1580) CUV. D. BĂTR. II, 458/29 / V: ~pet, (reg) ~petă sf / Pl: ~pete / E: țipa1 + -et] 1 Strigăt ascuțit (de durere, de mânie, de teamă etc.) Si: răcnet, urlet, zbieret. 2 (Reg; îe) A nu (se) auzi nici ~ul (sau țipetă) A nu (se) auzi nimic. 3 (Reg; îe) (Nici) ~ul (sau țipetă) (de om) Nimeni. 4 (Reg; îe) N-are țipetă de... A fi lipsit cu totul de... 5 Strigăt specific scos de păsări sau de animale Si: (îvr) țipătură1 (3). 6 Sunet puternic și înalt produs de un instrument muzical. 7 Sunet strident, ascuțit și prelung emis de o sirenă. 8 Zgomot ascuțit și neplăcut produs de unele mecanisme și obiecte în timpul funcționării sau al utilizării. 9 Zgomot ascuțit produs prin spargere, rupere etc.

ȚIPĂT, țipete, s. n. Strigăt ascuțit (de durere sau de spaimă, v. răcnet); strigăt scos de animale. Prin văzduhul sur vîslea spre asfințit un cîrd de gîște sălbatice, cu țipete aspre. SADOVEANU, O. I 451. Izbucni un țipăt deznădăjduit de femeie, ca sîngele pe lîngă un cuțit înfipt în inimă. CAMIL PETRESCU, N. 21. O cocoană... dădu un țipăt de spaimă și leșină. VLAHUȚĂ, O. A. III 6. – Variantă: țipet (HOGAȘ, M. N. 180, RUSSO, S. 115) s. n.

ȚIPĂT ~ete n. Strigăt puternic (scos de om sau de unele animale); răcnet; răget. ~ ascuțit. /a țipa + suf. ~ăt

țipăt n. strigăt tare și ascuțit. [V. țipă].

ȚIPET s. n. v. țipăt.

țipet sn vz țipăt

țipetă sf vz țipăt

țípet n., pl. e (d. țip). Strigăt supțire ca de copil orĭ de femeĭe. – În nord -ăt, pl. tot ete. V. răcnet.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țipăt s. n., pl. țipete

țipăt s. n., pl. țipete

țipăt s. n., pl. țipete

țipăt, -te.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚIPĂT s. 1. v. strigăt. 2. răcnet, strigăt, urlet, zbierătură, zbieret, (rar) strigare, strigătură, țipătură, (înv. și reg.) răcnitură. (~ de durere.) 3. v. chiot.

ȚIPĂT s. 1. strigăt, urlet, zbieret, (înv.) chemare, vreavă. (Îl ruga să înceteze cu ~ele.) 2. răcnet, strigăt, urlet, zbierătură, zbieret, (rar) strigare, strigătură, țipătură, (înv. și reg.) răcnitură. (~ de durere.) 3. chiot, chiu, chiuit, chiuitură, hăulire, hăulit, hăulitură, strigăt, (pop.) iuit, (reg.) hihăit, hihot. (A tras un ~, la horă.)

Țipăt ≠ șoaptă, tăcere

Intrare: țipăt
substantiv neutru (N9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țipăt
  • țipătul
  • țipătu‑
plural
  • țipete
  • țipetele
genitiv-dativ singular
  • țipăt
  • țipătului
plural
  • țipete
  • țipetelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țipet
  • țipetul
  • țipetu‑
plural
  • țipete
  • țipetele
genitiv-dativ singular
  • țipet
  • țipetului
plural
  • țipete
  • țipetelor
vocativ singular —
plural —
țipetă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țipăt, țipetesubstantiv neutru

  • 1. Strigăt ascuțit (de durere sau de spaimă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: răcnet răget strigăt urlet zbieret antonime: tăcere șoaptă
    • format_quote Prin văzduhul sur vîslea spre asfințit un cîrd de gîște sălbatice, cu țipete aspre. SADOVEANU, O. I 451. DLRLC
    • format_quote Izbucni un țipăt deznădăjduit de femeie, ca sîngele pe lîngă un cuțit înfipt în inimă. CAMIL PETRESCU, N. 21. DLRLC
    • format_quote O cocoană... dădu un țipăt de spaimă și leșină. VLAHUȚĂ, O. A. III 6. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.