2 definiții pentru țâștoc (obiect)

Explicative DEX

țâștoc1 [At: UDRESCU, GL. / V: ~șpoc smn, ~oa sf, ~șpoa sf / Pl: ~oci sm, ~oace sf, ~uri sn / E: fo] 1-2 i, sn (Reg) Țâști1 (1, 5). 3 sm (Reg) Pui de iepure. 4 sm (Mun; Olt; șîf țâșpoc, țâștoacă) Epitet pentru un copil vioi, neastâmpărat, jucăuș. 5 sf (Îf țâșpoacă) Epitet pentru un om repezit, zăpăcit și jucăuș. 6 smf (Îaf) Epitet pentru o persoană scundă și îndesată. 7 sn (Mun; îf țășpoc) Obiect neînsemnat.

țâșpoc smn vz țâștoc1

Intrare: țâștoc (obiect)
țâștoc1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țâștoc
  • țâștocul
plural
  • țâștoace
  • țâștoacele
genitiv-dativ singular
  • țâștoc
  • țâștocului
plural
  • țâștoace
  • țâștoacelor
vocativ singular
plural
țâșpoc1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țâșpoc
  • țâșpocul
plural
  • țâșpoace
  • țâșpoacele
genitiv-dativ singular
  • țâșpoc
  • țâșpocului
plural
  • țâșpoace
  • țâșpoacelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țâștoc, țâștoacesubstantiv neutru

  • 1. regional (În forma țășpoc) Obiect neînsemnat. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.