dexonline

verb (V625)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) încumete ‑ncumete	încumetere ‑ncumetere	încumes ‑ncumes încumesu‑ ‑ncumesu‑	—	singular	plural
		(a) încumete ‑ncumete	încumetere ‑ncumetere	încumes ‑ncumes încumesu‑ ‑ncumesu‑	—	încumete ‑ncumete încumete ‑ncumete	încumeteți ‑ncumeteți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	încumet ‑ncumet încumet ‑ncumet	(să) încumet ‑ncumet încumet ‑ncumet	încumeteam ‑ncumeteam	încumesei ‑ncumesei	încumesesem ‑ncumesesem
	a II-a (tu)	încumeți ‑ncumeți încumeți ‑ncumeți	(să) încumeți ‑ncumeți încumeți ‑ncumeți	încumeteai ‑ncumeteai	încumeseși ‑ncumeseși	încumeseseși ‑ncumeseseși
	a III-a (el, ea)	încumete ‑ncumete încumete ‑ncumete	(să) încumetă ‑ncumetă	încumetea ‑ncumetea	încumese ‑ncumese	încumesese ‑ncumesese
plural	I (noi)	încumetem ‑ncumetem	(să) încumetem ‑ncumetem	încumeteam ‑ncumeteam	încumeserăm ‑ncumeserăm	încumeseserăm ‑ncumeseserăm încumesesem ‑ncumesesem
	a II-a (voi)	încumeteți ‑ncumeteți	(să) încumeteți ‑ncumeteți	încumeteați ‑ncumeteați	încumeserăți ‑ncumeserăți	încumeseserăți ‑ncumeseserăți încumeseseți ‑ncumeseseți
	a III-a (ei, ele)	încumet ‑ncumet încumet ‑ncumet	(să) încumetă ‑ncumetă	încumeteau ‑ncumeteau	încumeseră ‑ncumeseră	încumeseseră ‑ncumeseseră